Sibiul a fost ra(l)iul lui Andreas Mikkelsen

Programat între 20 și 22 iulie 2012, raliul a pus stăpânire pe Sibiu și a trezit interesul locuitorilor încă din din 19 iulie, când parada piloților și startul festiv au înlocuit clasicele plimbări în jurul fântânii din Piața Mare. Cu mic, cu mare, cunoscători sau pur și simplu curioși, mii de sibieni și-au dat întâlnire, joi, în centrul orașului, unde parcul de service își arăta cu nonșalanță mașinile, cauciucurile și piloții campioni – adevărate exponate ale lumii sporturilor motorizate. Toate acestea, îndulcite, dacă mai era cazul, de frumusețea fetelor care însoțeau echipajele și care, cu o delicatețe demnă de podiumurile de modă, împărțeau pliante și afișe pline cu informații. Însă, aproape nimeni nu citea. Ochii le luceau plini de emoție, încărcați cu o intensitate inimaginabilă. Toți sibienii așteptau să intre în scenă actorii principali: piloții. Români și străini deopotrivă, căci publicul nu a făcut diferență, fapt demonstrat chiar de intensitatea ropotului de aplauze dedicate fiecărui șofer. Piloții, cei mai buni dintre cei buni, adunați pentru o prezentare oficială de zile mari, erau chemați tacit de oameni, însă din cei 57, unul se ridica  deasupra tuturor: Andreas Mikkelsen. Pe campionul en-titre din Intercontinental Rally Challenge îl aștepta toată lumea. Se propagase vestea în piață că are 23 de ani, că e liderul absolut și că e -  de parcă nu era de ajuns! - și frumos. 

Mikkelsen, campionul raliului și al publicului

La apariția sa în fruntea plutonului de mașini, așa cum îi stă bine unui campion, sibiencele izbucneau în laude, care mai de care mai expresive. „Ăsta e campionul, Andreas ăla? Vai, dar e și al dracului de frumos, eu cu el țin!”, spunea o femeie de până în 30 de ani. Răspunsul îi venea instant, la zece-douăzeci de metri mai jos, sau mai sus, în lungul șirului de curioși. „Oh, dar ce ochi albaștrii are, m-aș pierde în ei. Din ce am auzit, e cel mai bun!”, adăuga o altă fană înfocată. Norvegianul, care probabil nu știe o boabă de română, zâmbea deloc deranjat de sutele de camere sau telefoane întreptate aproape sufocant înspre el. Știa că oamenii au venit pentru el, sau în special pentru el. Îi cucerise demult, deși era prima sa prezență în România, darămite în Sibiu. Faima și reușitele sale ajunseseră înaintea sa, în Sibiu, la urechile românilor.

Calm și cu o ținută de campion, Mikkelsen împărțea în stânga și în dreapta zâmbete, însă niciodată nu a dat semne de grandomanie, ba chiar a uimit când, înainte de startul oficial al competiției, a spus că Raliul Sibiului va fi câștigat de cel care va fi deștept. Un „smart rally” își doreau cei din echipa lui Mikkelsen, căci nici chiar un campion din IRC nu face nimic de capul lui. Echipa Skoda UK Motosport analizase, probabil, până la cel mai mic detaliu traseele propuse de organizatorii Raliului Sibiului, iar concluzia era una singură și garanta atât succesul în curse, cât și păstrarea intactă a mașinii și a piloților. Prudența echipei norvegianului nu era nici pe departe o „fiță”, deoarece este de notorietate faptul că Raliul Sibiului propune trasee dure spre foarte dure. Reprezentanții Intercontinental Rally Challenge nu au analizat degeaba atâția ani Raliul Sibiului pe care, după mult timp consacrat monitorizării, l-au transformat în cea de-a opta etapă a competiției. De altfel, existența Raliului Sibiului în caldendarul oficial IRC se datorează atât celor aproape 220 de kilometri de macadam și asfalt – trasee dure și spectaculoase, cât și rigurozității de care organizatorii sibieni au dat dovadă în decursul anilor. Însă, trebuie înțeles faptul că niciodată Raliul Sibiului nu putea să ajungă o competiție de rang internațional, dacă nu existau binevoința și ajutorul autorităților locale și naționale.

Mikkelsen nu a avut rival. Ceilalți, amețiți de praf și încetiniți de accidente și incendii forestiere

Andreas Mikkelsen a demonstrat la Sibiu că are stofă de World Rally Championship. Practic, nu a avut rival, fapt demonstrat de declarațiile de la finalul fiecărei etape în care spunea că nu forțase mașina, deși pe anumite porțiuni putea să o facă. Desigur, această încredere a venit pe măsură ce câștiga rundele la distanțe considerabile de locurile doi sau trei. Ca să fie tabloul complet, în prima zi a competiției de la Sibiu, norvegianul a dovedit că, spre deosebire de contracandidații săi, este din alt film. Favorizat sau nu de faptul că a fost primul pe linia de start, Mikkelsen a făcut încă de vineri un pas incredibil spre victorie în etapa IRC de la Sibiu, după ce a reușit să câștige toate cele șapte probe speciale. La finalul zilei,  norvegianul a pus între el și locul doi, adjudecat neașteptat de Sepp Wiegand, o distanță de două minute și 44.1 secunde.

Câștigătorul de la Sibiu a trecut la pas de primele patru probe, SS1 Dobârca I, SS2 Crinți I, SS3 Dobârca II și SS4 Crinți II, în timp cei restul piloților fie au abandonat, fie au terminat cursele pe pană. A urmat apoi macadamul – probabil cea mai prăfuită etapă din IRC-ul de la Sibiu. Mikkelsen s-a păstrat pe prima poziție, dar atât pentru el, cât și pentru ceilalți piloți praful a fost obstacolul major, dat fiind faptul că după prima tură vizibilitatea era redusă, iar piloții erau nevoiți să meargă pe bâjbâite. „Paralela” din cartierul Ștrand a putut fi văzută doar pe jumătate de spectatori care, cu umbreluțe, bere, apă și protecții pentru față, începuseră să își ocupe locurile cu două ore și jumătate înaintea startului etapei. Surpriza cursei a fost Vali Porcisteanu, care a reușit să încheie traseul exact cu același timp ca al lui Mikkelsen. Au urmat probele de noapte, de la Păltiniș și Șanta, câștigate de norvegian, în spatele căruia s-au clasat Delecour, Wiegand, Flodin, Szabo, Tempestini, Marișca sau Porcisteanu. După o primă zi dificilă 19 echipaje din cele 57 au fost nevoite să abandoneze.

Etapa SS8 Gâtul Berbecului, care sună atât de bine în transmisiunile de la Eurosport, a fost câștigată de Wiegand, căruia i-au urmat Flodin și Mikkelsen. Porcisteanu a fost al patrulea,Tempestini al cincelea, iar Gergo Szabo nu a scăpat de accidentele din prima zi, el fiind nevoit să abandoneze această probă, după ce i s-a smuls roata stângă cu tot cu brațe. Deși a continuat cursa, el a fost oprit din motive de siguranță de comisarul tehnic la capătul specialei. Etapele SS9 Șanta Max, SS10 Gâtul Berbecului II și SS11Șanta Max au adus probleme neașteptate piloților și organizatorilor. Pe lângă noi abandonuri, Raliul Sibiului a fost întârziat și de un incendiu care a a izbucnit la o exploatare forestieră aflată în vecinătatea taberei școlare Șanta. A fost nevoie de intervenția pompierilor, lucru care a întârziat competiția, dar a și iritat majoritatea piloților, însă în cele din urmă lucrurile s-au calmat. Au urmat probele SS10, câștigată de Flodin, căruia i-a urmat Mikkelsen, și SS11, câștigată de Mikkelsen în detrimentul lui Flodin, și în final Superspeciala Paralel, ultima etapă a Raliului Sibiului 2012. 

Raliul Sibiului România 2012, a opta etapă din Intercontinental Rally Challenge, care este totodată și etapa a cincea din Campionatul Național de Raliuri „Dunlop” și etapă eveniment în FIA European Rally Cup, a fost câștigat la general de norvegianul Andreas Mikkelsen, care a pilotat modelul Skoda Fabia S2000. Ediția din acest an a Raliului a adus la Sibiu nume mari din lumea sporturilor cu motor și a avut la start foarte mulți români, care au făcut senzație pe trasee. Însă, Raliul din acest an s-a confruntat și cu probleme de natură tehnică, unele chiar imprevizibile, deși asupra organizării și bunei desfășurări a competiției s-au aplecat până în cel mai mic detaliu reprezentanții IRC. Istoria IRC a demonstrat faptul că niciodată nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Totuși, exceptând căldura aproape insuportabilă, praful asfixiant și incendiul de la Șanta, Raliul Sibiului a fost un succes teribil, în primul rând, al Sibiului, iar apoi al României.