Luni,
29.11.2021
Cer Senin
Acum
11°C

Rectorul ULBS apreciaza pozitiv modificarile aduse Legii Educatiei Nationale

Rectorul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Ioan Bondrea, se numără printre rectorii universităților mari din țară care salută modificările aduse de Guvern Legii Educației Naționale.

Ioan Bondrea este și vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor, instituție care a emis vineri un comunicat de presă prin care își exprimă aprecierea pentru noile acte normative. ”Dorim în acest context, cu titlu de exemplu, să apreciem prevederea conform căreia cifra de școlarizare a universităților poate fi mărită pentru studenții străini, într-o limită bine definită. Măsura oferă deschidere universităților românești și poate reprezenta un fundament solid pentru dezvoltarea dimensiunii internaționale a sistemului universitar românesc”, se arată în comunicatul Consiliului Național al Rectorilor.

”Fără a genera reducerea standardelor de calitate și de performanță în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educație, generând o flexibilitate așteptată și necesară în vederea susținerii autonomiei universitare și oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universitățile românești. Considerăm că modificările aduse Legii Educației Naționale se constituie într-un pas important către crearea unui sistem educațional previzibil, transparent, dar mai ales echitabil, care să recompenseze performanța și creativitatea”, se mai menționează documentul semnat și de rectorul ULBS.

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

7 comentarii

alzara

Acum 7 ani

Autonomia universitarã - o institutie medievala al carei rost era punerea in afara autoritatii discretionare a monarhului /episcopului (supra -veghetor!) .S -a mentinut in statele (laice si democrate) occidentale EVOLUAND odatã cu societatea. La noi fãrâmitarea feudalã (fiecare baronas cu feuda lui) continuã .Ce doctorate se vor scrie...
Raspunde

doe

Acum 7 ani

Apreciaza pozitiv si doctoratele la fara frecventa si posibilitatea ca rectorii sa candideze de cate ori au chef.
Raspunde

joseph

Acum 7 ani

A nu se confunda autonomia medievală cu cea modernă într-o Europa unită cu legi și conducere centralizată. Autonomia va fi cât va vrea Bruxelles-ul și cei care ne conduc, acolo sus. Problemele e cu totul alta, și anume, calitatea slabă și umană și profesională a celor care au ajuns cadre didactice în universități, și implicit la conducerea acestora, asta datorită a 24 de ani în care foștii securiști și comuniști nu au fost deranjați de nimeni. Acum ne dăm seama cât de bun ar fi fost punctul 7 de la Timișoara... Putem să-i mulțumim din inimă tovarășului iliescu și întregii conduceri de partid (din care o parte se află în pușcarie, slavă Domnului) inclusiv partidului liberal care i s-a aflat alături în ultimii ani și în care s-a aruncat, cu toată iresponsabilitatea, încă din acele vremuri și iubitul nostru primar.
Raspunde

nielu

Acum 7 ani

draptate perfecta ,din fosti toasi comunisti nu poti face capitalisti ,uitativa cum se unesc intre ei ,cind este vorba s-a vina unu din afara matrapalzicuririlor ,ba sunt fapte vizibile si cu ochiul liber ,cum la au crescut la astia de ne conduc de 25 de ani averile si nu mai lor restu de 95 la suta muritori de foame ,ba vinovatu mare este ilici ,iliescu care lea protejat furaciunile ,el sarac si cinstit ,uitativa toti fosti taosi de partid unic [pcr ] prosperitate pe naivitatea noastra ,ba lasa ca a fost om cumsecade si uite unde am ajuns am tinut menegeri ,acum au devenit propietari de terenuri in buricul oraselor si asteapta ofertanti s-a vinda terenurile trudite si muncite de noi toti ,ba trezitiva si votati johannis ,ca de apuca alda ponta ciolanu in urmatori ani vom mai fi jumatate ,asta in afara de mistocareala de gorj nimic esteparalele cu ce se maninca economia ,tara trebuie reldustializata ,cu fosti activisti veti fi din ce in ce mai saraci ,si veti lua tot mai multi drumurile pribegiei ,nu va mai uitati la antene si romania tv ,aceste televiziuni sunt un viespar de fosti securisti batrini in rele cu pensii cit la un cartier si deasupra si drepturi de cumul de benefici ,ba intrebatil pe ,abraham stie ceva de falimentu BANCOREX s-a vezi ce mai guita vesnicu invita la antene ,el si ciuvica fara frica ,vorba aia din perioada lui ceasca ,nici o masa fara peste [ciuvica et com ],si cu ponta intervenid telefonic ,acum vor sa-l resapeze pe marele frustrat ahtiat dupa ciolan ,tariceanu si gugustuci lui plini de frustrare
Raspunde

Georg

Acum 7 ani

Ordonanta pe educatie elimina si ultimele elemente reformiste din actuala legislatie: introduce din nou arbitrariul in formarea profesorilor, da iar putere sindicatelor, le permite rectorilor sa ramina pe viata in functie (printr-un artificiu de forma) si da sperante mari fabricilor particulare de diplome ca-si pot vedea iar amfitetrele pline cu studenti care trec bacul cu ajutorul unui guvern disperat sa sparga planul cincinal de licentiati. Iata citeva dintre marile \"grozavii\" ale ordonantei, asa cum inspirat le-a denumit Mircea Miclea: Reprezentantii elevilor nu mai participa in sedintele consiliului de administratie decat cand \"se dezbat aspecte privind elevii\" Directorul scolii va avea obligatia sa ii convoace pe reprezentantii organizatiilor sindicale la toate sedintele consiliului de administratie Concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct nu mai este organizat de Consiliul de Administratie al scolii, ci de catre inspectoratul scolar Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului. Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum si persoanele juridice care au avut initiativa infiintarii institutiei de invatamant particular si confesional particular, finalizata prin acreditarea acesteia, isi pastreaza calitatea de fondatori. In cazuri temeinic justificate, Ministerul Educatiei Nationale poate aproba universitatilor un numar suplimentar de locuri - in limita a 10% din capacitatea de scolarizare stabilita de ARACIS Legea Educatiei Nationale spunea pana acum ca Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. OUG prevede: Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa. OUG introduce alternativa la masterul didactic: pot deveni profesori si cei care au pregatire in cadrul programelor de formare psihopedagogica de nivel I si II realizata prin departamentele de specialitate din cadrul institutiilor de invatamant superior \"In cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala\" Dispar echivalarile de competente prevazute de legea educatiei. OUG abroga articolul de lege care prevedea ca educatoarele si invatatoarele isi pot echivala competentele profesionale. (Sursa - articol HotNews.ro) Efectele noii legislatii se vor vedea in timp. Calitatea profesorilor va intra intr-un declin si mai accentuat, mirajul unei diplome de licenta va tine mai departe elevii de scolile profesionale, rectorii vor fi si mai obedienti decit acum in fata puterii politice. Nu intimplator nu ati vazut nici un rector de mare universitate protestind impotriva modificarilor facute de guvern. Toti rectorii (cu exceptia protestelor firave ale rectorului Universitatii Babes Bolyai) s-au remarcat printr-o tacere complice, stimulati de noile beneficii si incapabili sa iasa din mediocritatea care le marcheaza mandatele. Ei, impreuna cu Pricopie si Costoiu - cei doi barbati lipsiti de barbatie, vor contempla peste 20 de ani, alaturi de copiii si nepotii lor, cit rau au facut unei tari care are nevoie urgenta de reforma in acest sector pentru a tine pasul cu o concurenta globala hipercompetitiva.__***www.hotnews.ro/stiri-opinii-17608683-doua-abuzuri-ale-guvernului-ponta-care-vor-costa-scump-romania-educatia-achizitiile-publice.htm
Raspunde

Georg

Acum 7 ani

Posting 5. sub numele meu e COPY-PASTE, nu opinie personala..Sursa este data acolo jos.
Raspunde

Georg

Acum 7 ani

OUG 49 / 2014 - Protectia sociala a celor care nu invata, pe agenda de probleme a actualei guvernari de Marian-Gabriel Hancean ( Contributors.ro Sâmbătă, 5 iulie 2014, 15:24)___Ordonanța de Urgență nr. 49 / 2014 (care modifică Legea Educației Naționale 1/2011) are o dublă încărcătură: puternic politizată și orientată cvasi-exclusiv spre protecția socială a celor neperformanți în propria educație. Consecințele unui astfel de act normativ sunt extrem de periculoase pe termen lung pentru calitatea educației naționale sau pentru dezvoltarea motivației de a învăța. Nu numai că acestea vor scădea dar vor contribui și mai mult la adâncirea decalajului în care se află România în raport cu sistemelele de învățământ performante europene. Pentru a înțelege substanța OUG 49/2014, se impun câteva referințe contextuale, dat fiind faptul că orice politică sau măsura propusă și implementată de stat trebuie să răspundă unui anumit orizont de nevoi și să corespundă unei anumite stări de fapt. Date de context. Modificarea Legii Educației Naționale, avansată de actuala guvernare prin OUG 49/2014, vine într-un context național dominat de scăderea populației școlare, a absolvenților de liceu și de învățământ superior (vezi Figurile 1 și 2). În șapte ani, numărul absolvenților de învățământ pre-universitar a scăzut cu 200,000 de persoane (de la 614,160 în 2004, la 400,076 în 2011), în timp ce numărul de absolvenți de învățământ superior a scăzut cu aproape 100,000 de persoane (de la 232,885 în 2007, la 136,671 în 2011). Scăderea numărului de absolvenți trebuie asociată scăderii populației școlare. Astfel, în învățământul pre-universitar, numărul persoanelor înregistrate ca elevi/eleve este în continuă scădere din 1996. După un vârf de studenți/studente de 907,353, consemnat în 2007, populația de studenți/studente a intrat pe o tendință descendentă, ajungând, în 2012, la 464,592 de persoane (o cifră similară cu cele de la sfârșitul anilor 90). După numai 20 de ani, tendința este de a ne întoarce la fluxurile universitare din perioada comunistă.____Obișnuite cu o creștere permanentă a numărului de studenți (tendință care s-a păstrat după 89 până în 2007/ 2008), cele mai multe universități și-au centrat strategiile de dezvoltare pe creșterea cifrei de școlarizare. Doar puține universitati, circa 10, au pus accentul pe dezvoltarea capacităților proprii de cercetare științifică și de atragere de resurse din alte zone. În acest context, deficitul de candidați din ultimii ani, care se profilează și mai puternic în perioada imediat următoare, reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa instituțiilor de învățământ superior. Sistemul de învățământ ca întreg nu este compus doar din unități de învățământ pre-universitar și din instituții de învățământ superior și nu este izolat de restul societății. Analizând descriptiv, atât date factuale, cât și date de percepție, vom constata că învățământul românesc rămâne la periferia intereselor, atât pe agenda publică a statului, cât și pe agenda de probleme a indivizilor. Sub-finanțării cronice a sistemului de învățământ din fonduri publice îi corespunde și o preocupare marginală a cetățenilor față de propria educație. Când privim la statistici, obținem imaginea unei țări care nu este interesată de educație în mod prioritar. Atât apărarea, ordinea publică și siguranța națională, cât și asigurările și asistența socială reprezintă principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat, în timp ce învățământul, cultura și sănătatea rămân încă slab finanțate. În mod cert, învățământul nu este încă una dintre categoriile de cheltuieli preferate ale guvernării (vezi Figura 3).Mai mult decât atât, conform Raportului UEFISCDI – CNFIS pentru 2013, finanțarea din fonduri publice a universităților este cu mult mai mică decât nevoile lor reale, existând un decalaj foarte mare între cheltuielile înregistrate la nivel național pentru educație în învățământul superior și alocările financiare pentru finanțarea de bază a universităților (vezi Figura 4).__Datele statistice relevă un fapt important: cheltuielile cu educația nu reprezintă o categorie de cheltuieli importantă nici pentru familii și nici pentru indivizi. În structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor (vezi Figura 5), educația nu depășește 1%. Ca pondere în bugetul familial reprezintă ultima categorie de cheltuieli, cu mult sub nivelul mediu al cheltuielilor pentru băuturi alcoolice și tutun.___Figura 5. Structura, în procente, a cheltuielilor totale de consum, în intervalul 2008 – 2013, în România Notă. Graficul ilustrează datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS), prin intermediul comunicatelor de presă publicate în mod regulat Complementar, din Figurile 6 și 7, se poate constata că România se află sub media percepțiilor, distribuite pe categorii țări, cu privire la importanța in sine a învățării și cu privire la importanța învățării în perspectiva obținerii unei slujbe bune.___Figura 6. ”Să învăț cât mai bine la școală este un lucru important„ Notă. Graficul ilustrează procentul elevilor din statele europene, participante în cadrul testării PISA 2012, care au declarat că sunt ”de acord” și ”total de acord” cu enunțul ”Să învăț cât mai bine la școală este un lucru important„. Datele prelucrate și raportate în cadrul graficului provin din baza de date OECD în care au fost centralizate răspunsurile colectate în cadrul studiului PISA 2012. În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu din scorurile medii pe țară. De asemenea, trebuie menționat că în cadrul figurii, sunt raportate atât scorurile calcultate la nivelul tuturor elevilor care au participat la studiu, cât și scorurile calculate doar pentru elevii considerați în cadrul testării PISA 2012 ca provenind din medii defavorizate socio-economic.___Figura 7. ”Dacă voi învăța cât mai bine la școală mă va ajuta să obțin o slujbă bună„ Notă. Graficul ilustrează procentul elevilor din statele europene, participante în cadrul testării PISA 2012, care au declarat că sunt ”de acord” și ”total de acord” cu enunțul ”Dacă voi învăța cât mai bine la școală mă va ajuta să obțin o slujbă bună„. Datele prelucrate și raportate în cadrul graficului provin din baza de date OECD în care au fost centralizate răspunsurile colectate în cadrul studiului PISA 2012. În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu din scorurile medii pe țară. De asemenea, trebuie menționat că în cadrul figurii, sunt raportate atât scorurile calcultate la nivelul tuturor elevilor care au participat la studiu, cât și scorurile calculate doar pentru elevii considerați în cadrul testării PISA 2012 ca provenind din medii defavorizate socio-economic. În ceea ce privește poziționarea României în context european, trebuie observat că sumele cheltuite cu educația poziționează țara noastră, sistematic, sub media europeană și sub media cheltuielilor înregistrate pentru diferite categorii de țări europene (categorii construite pe criteriul geografic) (vezi figura 8). De asemenea, România a cheltuit în 2012 pentru cercetare și dezvoltare cei mai puțini bani per cap de locuitor, la nivel european (vezi figura 9).__Figura 8. Dinamica cheltuielilor cu educația ca procent din PIB, pe intervalul 1990 – 2011. Notă. Datele ilustrate în figură sunt preluate din baza de date a UNESCO Institute for Statistics (2014). În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu al procentelor din PIB alocate educației.___FIGURA 9. Cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare, în 2012, exprimate ca euro / locuitor.:__***www.contributors.ro/wp-content/uploads/2014/07/f9.jpg ___Sintetizând cele de mai sus, rezultă că în prezent dispunem de un învățământ: a) care se confruntă cu o scădere a populației școlare și a absolvenților; b) aflat la periferia intereselor statului în ceea ce privește finanțarea; c) poziționat la periferia intereselor cetățenilor în ceea ce privește preferințele de cheltuire a veniturilor și valorizarea socială a educației; d) aflat în decalaj în raport cu restul Europei în ceea ce privește alocările bugetare. Altfel spus, ocupăm unul din ultimele locuri în ierarhia europeană a performanțelor din educație și cercetare, educația se află la periferia intereselor investiționale ale statului, economia și societatea sunt amenințate de o scădere demografică dramatică și de apariția unei populații de tineri tot mai puțin educați. Avem șanse mari să rămânem căpșunarii Europei. Într-un astfel de context, inițiativa actualului guvern de modificare a Legii Educației Naționale nu vizează măsuri de îmbunătățire a calității educației sau de diminuare a decalajelor pe care România le are în raport cu celelalte state europene. Niciuna dintre propunerile pe care le avansează OUG nr. 49 / 2014 nu vizează stimularea creșterii populației școlare la nivel pre-universitar, diminuarea decalajelor în raport cu restul Europei sau aprecierea valorii sociale a educației la nivel public. Utilizarea ineficientă a resurselor financiare publice prin dubla finanțare. În condiții de subfinanțare cronică a educației, statul propune prin OUG 49/2014 introducerea unei duble finanțări a bacalaureatului: organizarea de cursuri pregătitoare pentru promovarea examenului și organizarea de sesiuni de bacalaureat suplimentare. Nici vorbă de stimularea calității învățării la nivel pre-universitar sau universitar, ci doar recuperarea celor care în mod repetat au dovedit că nu au învățat la timp și în mod ritmic în vederea creșterii șanselor de promovabilitate la examenul de Bacalaureat. Un astfel de aranjament instituțional urmărește, cu eforturi financiare publice suplimentare, să mențină captivi în sistemul educațional cât mai mulți dintre tineri. Sau, altfel spus, este un instrument de creștere artificială, pe bani publici, a ratei de promovabilitate la Bacalaureat, a ponderii populației cu studii superioare și, într-un final, prin deschiderea învățământului de tip doctoral la fără frecvență, a numărului de titluri de doctor. Mai mult, introducerea doctoratului la forma de învățământ cu frecvență redusă reprezintă o măsură de depreciere a valorii sociale a statutului de doctor în științe și un argument în favoarea ideii că cercetarea doctorală se poate realiza după orele de serviciu ale studentului doctorand.___***www.hotnews.ro/stiri-opinii-17616773-oug-49-2014-protectia-sociala-celor-care-nu-invata-agenda-probleme-actualei-guvernari.htm
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus