Chiriac: ”Vreau profesionistii cei mai buni din lume, care pot sa-mi faca un proiect, care stiu ca va fi memorabil 200 de ani”

Despre întâlnirea cu președintele Iohannis la Cotroceni, noul sediul al teatrului, despre politică și despre bani.

 

Reporter: Prima mea curiozitate era cum a decurs întâlnirea cu domnul Iohannis de la Palatul Cotroceni? A mai fost un alt președinte care să vă cheme pentru a vă înmâna înaltul patronaj?

Constantin Chiriac: Nu, nu a fost o chestie foarte oficială și foarte scurtă. Am fost invitați toți cei patru directori de festivaluri. Totul s-a petrecut în salonul ambasadorilor, cu jumătate de ceas înainte de sărbătoarea Europei unde a fost invitați, nu știu, peste o mie și ceva de participanți din toate domeniile de activitate, de la primul ministrul până la foști președinți și așa mai departe. S-a rostit patronajul după care am avut fiecare o foarte scurtă intervenție, după care au fost pozele de grup și gata. 

 

Rep.: Ce credeţi că va avea Sibiul de câştigat prin prezenţa domnului Iohanis acolo? 

C. C.: Eu cred că cel mai important lucru este ca Sibiul să câştige prin ce a însemnat activitatea domniei sale că amprentă pe administraţia locală, felul de lucru, viziune, tot ce a însemnat seriozitate şi formulă de a investi atât în zona econimică, cât mai ales în zona culturală, a servicilor şi în zona educaţională. Cum a reuşit să dezvolte această structură adminstrativă foarte funcţională, vorbesc de agende culturale, vorbesc de un sistem foarte practic şi serios de funcționare a primăriei în dialog cu celelate structuri. 

 

Rep.: Mai poate face asta la Bucureşti? 

C. C.: Din păcate, dumnealui nu are în niciun fel o funcţie executivă şi până nu va există un consens de putere la nivelul ţării, nu văd… În primul rând sunt lucruri foarte importante care să se întâmple la nivelul României şi România are nevoie de reforme profunde, vorbim de educaţie, de sănătate. Dacă stăm să ne gândim, noi nu avem nicio reformă în domeniul culturii, chiar niciuna. Polonia numai în perioda 2007 - 2013 a atras mai mulţi bani pe dimensiunea cultură decât România a atras bani europeni în totalitatea lor. Până nu se va face o însănătoşire nu putem avansa şi eu cred că va există în continuare foarte mare rezistenţă în zona politicului. Sunt convins că politicienii nu vor dori să cedeze din avantaje. Ne uităm numa la ce se întâmplă în Parlament. Au votat împotriva măririi alocaţie pentru copii, în schimb ei votează imediat pensii, deci indiferent de ce partid e vorba sunt la fel!

 

Rep.: Anul această aţi mai avut întârzieri sau probleme cu bani de la Minsterul Culturii? 

C. C.: Bineînţeles! Pentru că, din păcate, modalitatea de împărţire a banilor şi conceperea bugetelor la nivel de minister e aceeaşi. Nu cred că ministrul actual are vreo vină în clipa asta. Din păcate, sistemul este aşa. Nu există o finanţare pe termen lung, în condiţiile în care eu am programul terminat în proprtie de 80% pe anul viitor. Pentru 2016-2017 proporţia e aproape 60%. Dar nu vorbesc de asta. Am avut eu un dialog mai bun cu ministrul actual şi nu au mai fost, pe parcursul a trei luni trei miniştri, cum s-a intramplat anul trecut când nu aveam cu cine să dialoghez. Cultura este gândită în continuare ca neimportantă, este o filozofie atât de perdantă şi exemplul Sibiului nu este deloc luat în sens creator, nu de a fi copiat ci de a fi înţeles ca modalitate de funcţionare şi filozofie. Atâta timp cât bugetul alocat culturii în Sibiu aduce înapoi mult mai mult decât banul alocat iniţial, plus vizibilitatea pe care o aduce, dar în primul rând prin ce înseamnă această avalanşă de turişti. Uitaţi-va acum, suntem în perioada în care nu este festivalul şi toate locurile în hoteluri sunt pline. Noi facem acum o producţie cu teatrul naţional din Stuttgart şi a trebuit să căutăm locuinţe pentru actorii care au venit să joace de acolo. Nu am găsit şi ne-am adresat la hoteluri şi peste tot sunt turişti. Deci oraşul este plin. Pentru că el este frumos, pentru că imediat cum am pus ”Faustul” la vânzare în 20 de minute s-a vândut tot, imediat! În 20 de minute s-au vândut biletele şi toate au fost luate, aproape 80-90 % online. 

 

Rep.: Cum vi se pare că se pregătesc oraşele din România pentru titlul de Capitală Culturală Europeană? 

C. C.: Nu s-a înţeles în mod profund şansa pe care o are România cu organizarea competiţiei pentru Capitală Culturală Europeană 2021. De asta am şi făcut împreună cu Ministerul Culturii întâlnirea tuturor oraşelor din România care vor titlul de Capitală Culturală Europeană în dialog cu toate oraşele care vor din Grecia. Invitând ministrul culturii din Grecia, ministrul culturii din România, invitând ministrul culturii din Moldova, încercând să împingem Chişinăul să între în parteneriat cu oraşul care va deveni capitală culturală europeană aşa fel în cât să fie un dialog cultural care să îmbunătăţească relaţiile dintre Republica Moldova şi România, şi Europa în general. Aducem nenumăraţi experţi încercând să ajutăm toate oraşele care participă la această competiţie, în primul rând prin exemplul extraordinar pe care l-a reprezentat Sibiul. Această modalitate de lucru ar trenuie aplicată, dacă ar învaţa că ei trebuie să facă o agentă culturală ce nu trebuie să fie copiată după Sibiu, doar adaptată. Trebuie să îşi facă o agendă care vine din ce înseamnă specificitatea acelui oraş. Ce înseamnă trecutului lui. Ce înseamnă zona de sărbătoare care vine din zona laică, din zona religioasă, din zona de job-uri pe care o au, din populaţia pe care o au. 

 

Rep.: Eu nu înţeleg un lucru. De ce tot timpul trageţi de ei? De ce nu vin ei să tragă de dumneavoastră? 

C. C.: Pentru că toată lumea mă cheamă pe mine că să fiu un consultant, să mă plătească deosebit, dar să fie siguri că câştigă. Niciunul nu se zbate pentru un proiect coerent care să aibă urmări după sărbătoarea respectivă. Pentru că ce a fost imprtant la Sibiu a fost faptul că după 2007 programul a crescut şi numărul de turişti a crescut. Asta e profund important, de asta i-a chemat Sibiul aici, să vadă urmările capitalei culturale, să înţeleagă cum s-a făcut echipa asta. 

 

Rep.: Anul trecut, în festival, aţi adus ceva arhitecţi din Japonia pentru proiectul noului sediu al teatrului. Cum a evoluat, în ultimul an, acest proiect? 

C. C.: În primul rând am preluat toate învățăturiile, că să spun aşa, iar ele se materializează în Planul Urbanistic Zonal. Noi credem în promovarea ideii de teatru nou şi de centru de congrese, pentru că totdeauna le-am gândit împreună. În acelaşi timp, domnul preşedinte, care era pe vremea respectivă primar, a venit cu conceptul Planului Urbanistic Zonal şi cu ideea de zonă pietonală şi de găsire a unei soluţii de a duce în subteran toată circulaţia, şi aşa s-a ajuns la o discuţie extraordinar de benefică unde au fost prezenți arhitecţi foarte importanți din toată lumea. Acum facem demersuri şi am agreat împreună cu toţi cei pe care i-am adus anul trecut ca să putem să facem un studiu internaţional, pentru a face competiţie anul viitor pentru ceea ce înseamnă, în primul rând, teatru. Şi vom face acel caiet de sarcini cu cei care au răspuns invitaţiei noastre, ca şi consilieri, în aşa fel încât să facem un caiet de sarcini care să corespundă unui proiect care va fi valabil şi peste 200 de ani. Nu vreau să spun nimic rău de alte clădiri care s-au făcut în ultimul timp în România... 

 

Rep.: Se văd pe geam, din biroul dumneavoastră. 

C. C.: Nu vorbesc neapărat din Sibiu. Dar noi trebuie să facem un lucru sănătos - care în primul rând să nu fie mâncător de bani şi să aducă câştig şi profit comunităţii, să poată să fie şi multifuncţional, să poată să aibă şi surse şi resurse pentru a fi mai mult decât un teatru 

 

Rep.: Deci la anul vom vedea prima schiţă? 

C. C.: Va fi în primul rând un caiet de sarcini, nu altceva, în baza căruia vom putea să facem o licitaţie internaţională. Eu vreau profesioniştii cei mai buni din lume care pot să-mi facă un proiect care ştiu că va costa atât şi va fi memorabil 200 de ani de acum înainte. Eu nu voi avea nicun amestec pentru că eu nu vreau să câştig nicun leu din toată treaba asta, vreau un câştig pentru oraşul acesta, un teatru multifuncţional care poată să aducă beneficiu oraşului.