Copilul cel drag al Sibiului – Istoria Regimentului de la Cazarma 90

Prezenta evocare se doreşte un sincer omagiu aduşi eroilor acestui regiment sibian căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru apărarea României Mari înfăptuită la 1 decembrie 1918. Avem în vedere şi faptul că mulţi sibieni, în mod deosebit tineri, care în limbajul curent dar şi în documente oficiale când vine vorba despre suprafaţa Bastionului Soldisch de la fosta poartă de intrare în Sibiu dinspre Cisnădie, vorbesc despre  “Cazarma 90”.

 

Pe timpul dominaţiei austriece până la 1 decembrie 1918 Austria avea dislocate în Transilvania şi Banat zeci de structuri militare în aproape toate oraşele Transilvănene şi din Banat. În acest context, oraşul Sibiu a devenit cel mai puternic centru militar al Austriei în Transilvania şi Banat, fiind clasificat ca a doua garnizoană militară după capitala imperiului, Viena. Între cazărmile construite în Sibiu s-a numărat şi cea de pe platoul Soldisch construită între anii 1792-1807. Cazarma avea 75 de camere, pivniţe şi alte anexe în care a fost cantonat un regiment de poliţie militară a Austriei. Cazarma a costat 10000 de guldeni, suma colectată de la populaţia oraşului Sibiu care avea obligaţia de a găzdui 1-3 soldaţi austrieci în spaţiile locative ale sibienilor. Pentru a scăpa de această obligaţie impusă de autorităţile vremii, populaţia Sibiului a susţinut financiar prin donaţii băneşti, în vederea construirii cazărmii. După 1 decembrie 1918 moment istoric în viaţa poporului român prin făurirea României Mari şi înfrângerea armatelor imperial în Primul Război Mondial, autorităţile austriece şi-au retras structurile militare din Transilvania, Banat şi Bucovina iar acestea au fost confiscate de Consiliul Dirigent în care au fost dislocate unităţile şi marile unităţi româneşti înfiinţate în vederea apărării istoricului act al unirii, aflat din primele momente sub ameninţările vecinilor.

 

Pentru a răspunde pericolelor externe consiliul dirigent cu sprijinul material şi cu cadrele militare  din armata regatului României Mari a pus bazele unor structuri militare cu caracter permanent respectiv 3 divizii de infanterie, Corpul Voluntarilor şi Corpul Jandarmilor însumând peste 35790 de luptători din care 1211 ofiţeri şi subofiţeri (trupa 34586). Noile structuri înfiinţate au fost dislocate în fostele cazărmi ale armatei austriece. În acest context de măsuri iniţiale de Consiliul Dirigent pe plan militar s-a înscris şi înfiinţarea regimentul 90 infanterie dislocat în fosta cazarmă de pe suprafaţa bastionului Soldisch. Regimentul a luat fiinţă prin Decretul – Lege nr 345 din 25 ianuarie 1918 semnat de Maiestatea Sa Regele Ferdinand I urmat de Decizia Ministerială nr. 40 din 26 ianuarie 1918 s-a ordonat înfiinţarea primelor unităţi militare româneşti cu caracter permanent în Transilvania, Bucovina şi Banat. Regimentul 90 infanterie a luat fiinţă după elaborarea acestor documente fiind prima unitate românească din Transilvania şi Banat. De la început regimentul a fost încadrat în structura Divizia 18 Infanterie şi a fost dislocat în oraşul Sibiu în fosta cazarmă austriacă, primind la 3 aprilie 1918 denumirea definitivă de regimentul 90 infanterie. La prima apariţie în public a subunităţilor regimentului 90 Infanterie populaţia Sibiului i-a mai redat un nume: ”Copilul cel drag al Sibiului” ceea ce exprima bucuria înfiinţării acestui regiment în oraşul Sibiu. La 3 aprilie 1918, regimentul a primit denumirea definitivă de Regimentul 90 Infanterie. Primul comandament al Regimentului 90 Infanterie a fost colonelul Radeş Gheorghe el fiind şi primul organizator şi formare acestei unităţi.

 

La puţin timp de la înfiinţare respective de 12 aprilie 1918, regimentul a fost deplasat pe graniţa de vest a ţării, unde a dus lupte de apărare şi respingând ofensiva armatei ungare devotată guvernului comunist al cărui preşedinte era Bela Khun care urmărea ca prin forţă să anuleze actul istoric de la 1 decembrie 1918 şi reanexarea Transilvaniei şi Banatului la Ungaria. Pe timpul deplasării  spre Tisa în vederea îndeplinirii primei misiuni de luptă, regimentul a depus jurământul militar în piaţa din oraşul Turda denumită mai târziu Piaţă Mihai Viteazul. În luna iulie 1918 armatele maghiare a declanşat o puternică ofensivă de pe Mureşul Mijlociu cu obiectiv strategic ocuparea oraşului Alba Iulia, Sibiul şi restaurarea fostei graniţe a Transilvaniei în partea de sud-est. De la 10 mai 1918 până la 6 decembrie 1918 Regimentul 90 Infanterie a fost în primul eşalon al Diviziei 18 Infanterie care a declanşat o puternică contra ofensiva împreună cu diviziile 16-19 20 şi 21 la care s-au adăugat două divizii de infanterie ale vechiului regat. Grupul de armată a fost sub comanda generalului Ioan Măldărescu. La declanşarea contra ofensivei de pe Mureşul Mijlociu şi de pe Tisa au asistat Maiestatea Sa Regele Ferdinand I, Regina Maria, Ministrul de Război general Constantin Prezan, Preşedintele Consiliului de Miniştrii ai României Mari precum şi alte personalităţi din conducerea României Mari. La începutul lunii august 1918 trupele române au declanşat contraofensiva respingând până la sfârşitul lunii august armata maghiară până la capitularea acesteia iar guvernul condus de Bela Khun s-a autodizolvat iar preşedintele lui cominternistul Bela Khun s-a refugiat la Moscova. Pe data de 4 august 1918 Divizia 16 Infanterie comandată de generalul Alexandru Hanzu a ocupat Budapesta în care a staţionat până în anul 1920 când trupele romane s-au retras în ţara învingătoare, înlăturând pericolul şi ameninţările din partea Ungariei Comuniste. 

Până în anul 1939 Regimentul 90 Infanterie, în cadrul Diviziei 18 Infanterie, regimentul a fost deplasat pentru acoperirea frontierei de vest a ţării, activitate care a durat până în luna septembrie 1940 după care s-a retras din nou în garnizoana Sibiu. De remarcat că pe timpul retragerii, regimentul a asigurat şi transportul tezaurului aflat la Baia Mare. De reamintit că în perioada interbelică regimentul s-a implicat în cele mai importante ceremoniale militare religioase desfăşurate în garnizoana Sibiu. În acest sens reamintim ceremonialul militar religios din data de 22 aprilie 1923 când defunctul Andrei Bârseanu preşedintele Asociaţiunii Astra o gardă de onoare şi muzica regimentului 90 Infanterie au condus pe ultimul drum pe Andrei Bârseanu de pe strada Avrig până la locul de veci în cimitirul central. Mai reamintim în acest sens onorurile acordate de o companie şi muzica Regimentului 90 Infanterie MS Regele Ferdinand I venit la Sibiu pentru sfinţirea Monumentului Eroilor Ofiţeri căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru făurirea României Mari. Monument ridicat în incinta Şcolii de Ofiţeri de Infanterie “Principele Carol” de la capătul actualului Bulevard al Victoriei fost Bulevard al reginei Elena. La sosirea trenului regal în staţia CFR Sibiu compania de onoare şi muzica regimentului 90 i-au prezentat onorul MS Regele Ferdinand I întimpinându-l de către comandantul Corpului 7 Armată Sibiu general I. Vlădescu, prefectul judeţului, col. Al. Boiu şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor din Sibiu şi din judeţ. La dezvelirea şi sfinţirea monumentului au participat autorităţile civile şi militare din Sibiu precum şi un număr de peste 30000 cetăţeni veniţi din împrejurimile Sibiului. Dezvelirea monumentului a fost făcută de către MS Regele Ferdinand I iar momentul religios a fost săvârşit de către Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea companiei din Regimentul 90 Infanterie pe acordurile muzicii militare ale acestuia care au dat onorul asistenţei. Cu prilejul dezvelirii şi sfinţirii monumentului a avut loc şi avansarea promoţiei de ofiţeri locotenenţi din toate structurile de învăţământ militar ale Armatei Române şi din toate specialităţile şi armele. Promoţia a fost denumită “Promoţia Avram Iancu 1926”. Proaspeţii absolvenţi au defilat prin faţa MS Regele Ferdinand I şi a celorlalte personalităţi participante la eveniment. La plecarea din Sibiu în după-amiaza zilei de 26 iunie  pe peronul gării CFR suita regală a fost întâmpinată de o companie de onoare şi de muzica Regimentului 90 Infanterie. Mai reamintim faptul că regimentul 90 infanterie, încă de la înfiinţarea sa, a avut strânse legături şi cu Asociaţiunea Astra care a donat regimentului  o bibliotecă cu literatură pentru soldaţi, abecedare şi manualele şcolare, care au fost folosite de către soldaţii analfabeţi, care au urmat şcoala de alfabetizare înfiinţată în regiment de către Asociaţiunea Astra. Cadrele didactice astriste din Sibiu au desfăşurat activităţi didactice si soldaţii din şcoala înfiinţată în regiment. Amintim că foarte multe cadre ofiţereşti ale regimentului au devenit membrii astristi. De asemenea asociaţiunea Astra a oferit regimentului publicaţii editate în Sibiu care să fie citite de către soldaţi şi gradaţi.

La  15 martie 1939, Regimentul 90 Infanterie a fost deplasat pe calea ferată pe graniţa de vest a ţării pentru acoperirea frontierelor activitate care a durat până în luna septembrie 1940 când a fost retras în garnizoana Sibiu. Regimentul 90 Infanterie a luat parte la Cel de-al Doilea Război Mondial începând de la 24 septembrie 1941 până la 9 mai 1945. El a luat parte la ocuparea fortificaţiilor din zona Odessa după care regimentul a înaintat spre Stepa Calmucă. În urma contraofensivei sovietice şi a pierderilor foarte mari suferite regimentul rupe lupta şi se retrage în dezordine, de altfel ca întreaga armată română şi germană. În urma luptelor desfăşurate de Divizia 18 Infanterie în zone montane de pe teritoriul sovietic Divizia 18 Infanterie primeşte numele Grupul de Vânători de Munte iar regimentul sibian devine Grupul 90 Vânători de Munte, fiind înzestrat şi instruit pentru a aduce operaţiuni de luptă în teren muntos.

După încheierea armistiţiului între România şi URSS în urma trecerii de partea naţiunilor unite la 23 august 1944, Divizia 18 Vânători Munte în cadrul căreia Grupul 90 Vânători Munte a participat la nimicirea şi capturarea unor unităţi germane care acţionau în zona Ploieşti, iar după această acţiune a început deplasarea spre N-V, în vederea participării la acţiunile de luptă în Podişul Transilvaniei pentru dezarmarea trupelor germane şi zădărnicirea ofensivei acestora în cooperare cu trupele maghiare. În drum spre noul teatru de lupte, timp de câteva zile grupul 90 Vânători Munte a dus lupte  şi în zona Sibiului iar Divizia 18 Vânători Munte şi-a stabilit punctual de comandă la Podul de Sus. Între 17 septembrie şi 25 octombrie 1944, Regimentul 90 Vânători Munte a acţionat în cadrul Operaţiei Clujului în primul eşalon al Diviziei 18 pe valea Arieşului, pe direcţia Câmpia Turzii – Viişoara – Apahida. Pe timpul unei recunoaşteri în zona localităţii Cheţani, pe Mureş, a căzut la datorie comandantul regimentului colonel Popa Petre (al cărui corp neînsufleţit, după război, a fost reînhumat în Cimitirul Eroilor din Pădurea Dumbrava Sibiului. La mormântul lui se află cea mai mare cruce din cimitir) şi sublocotenent Mircea Ludu. Aceştia se aflau într-o misiune de recunoaştere a terenului în vederea reluării ofensivei spre nord. Tot în aceste lupte au căzut la datorie şi sublocotenentul Paul Mihu Sadoveanu fiul marelui scriitor Mihail Sadoveanu şi sublocotenentul Victor Homsa din Sibiu fiu de memorandist. În ziua de 25 octombrie 1944 orele 14:45 grupul Vânători de Munte trece frontiera de stat a României, continuând acţiunile de luptă pe teritoriul Ungariei şi al Cehoslovaciei. După această dată regimentul revine la vechea denumire respectiv Regimentul 90 Infanterie iar Divizia 18 îşi reia denumirea de Divizia 18 Infanterie. Pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei subunităţile regimentului au ocupat o serie de obiective şi localităţi, a forţat mai multe cursuri de apă şi a străbătut mai multe masive muntoase. La data de 5 mai 1945, regimentul se găsea într-un raion de concentrare la aproximativ 60 km nord de oraşul Praga. În urma luptelor duse pe câmpurile de luptă împotriva trupelor germane-hortiste regimentul 90 Infanteria a avut aproximativ 3200 de morţi şi dispăruţi din care 400 ofiţeri şi subofiţeri. De asemenea regimentul a înregistrat şi 7450 de răniţi din care 300 ofiţeri şi subofiţeri.

Pentru faptele de arme şi sacrificii, regimentul 90 Infanterie a fost citat de mai multe ori pe ordine de I ale Diviziei 18 Infanterie, un număr însemnat de ofiţeri au fost decorate cu ordinal cavalerilor Mihai e vieţi omeneşti înregistrate de regimentul 90 Infanterie au fost permanent înlocuite cu tineri din contigentele apte pentru serviciul militar, în majoritatea lor fii ai plaiurilor sibiene. Menţionăm că peste 300 de militari în termen au fost decorate cu medalia bărbăţie şi  credinţa şi citaţi pe ordin de front al regimentului. După terminarea războiului Regimentul 90 a revenit în ţară, schimbând succesiv mai multe garnizoane precum: Zalău, Cluj, Becicherecul Mic, Jebel, Lugoj, garnizoana unde s-a desfiinţat în anul 2001 iar tradiţiile regimentului 90 infanterie au fost preluate de o brigadă de infanterie în garnizoana Lugoj.

Să mai consemnăm un fapt unic în Armata Romană şi anume că Regimentul 90 Infanterie a fost singura unitate în Armata Romană care în luptele purtate pe fronturile de est şi de vest a pierdut 3 comandanţi de regiment. De la înfiinţarea sa şi până în 1948, în regiment a fost încadrat cu gradul de sublocotenent tânărul preot Ioan Boţogan care a devenit veteran de război în asociaţia Traian Moşoiu din Sibiu iar după trecerea în rezervă a slujit la Catedrala Mitropolitană şi la Biserica dintre Brazi. Un alt fapt unic în istoria modernă a Armatei Române este şi acela că Regimentul 90 Infanterie “Copilul cel drag al Sibiului” a dat armatei un număr de 17 generali dintre care amintim pe generalii: Radulian Constantin, Falfanescu Radu, Cămăraşu Mihai(fost primar al Sibiului în perioada interbelică, unul dintre cei 6 colonei care au fost prefecţi ai Sibiului în perioada interbelică), Berghea Ioan din Avrig, Bordei Ioan, Hanganu Silvestru, Iovanel Pavel, Mancu Florian, Paul Vasile, Popa Ionel, Iliescu Napoleon, Bivolaru Mihai, Gheorghioiu Ştefan, Tenu Constantin, Mândru Mircea, Furtună Dumitru, Cazacu Florian. Cei mai mulţi dintre aceştia au fost absolvenţi ai şcolii militare de ofiţeri de infanterie nr 2 din Sibiu Principele Carol care pe parcursul carierei s-au afirmat ca foarte buni comandanţi, fiind avansaţi succesiv până la gradul de colonel, onorând în acest fel şcoala militară în care şi-au început cariera militară ca ofiţeri activi. Mai consemnăm faptul, unic în armata romană, că în momentele când prin faţa cazărmii Mihai Viteazul treceau cortegii funerare, garda regimentului 90 ieşea în faţa cazărmii şi dădea onorul defuncţilor.

Evocarea de faţă prilejuită de împlinirea a 96 de ani a regimentul 90 infanterie  constituie un gest modest de onoare în memoria tuturor celor care au pus umărul la afirmarea regimentului ca o unitate de elită în Armata Romană, rămânând o frumoasă amintire în memoria comunităţii sibiene şi cu atât mai mult a supravieţuitorilor care şi-au făcut datoria faţă de ţară în acest regiment – prima unitate militară românească cu caracter permanent înfiinţată în Transilvania după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. 

 

de col. (r) Victor Neghină