Au ratat mult, nu şi victoria. Tot mai greu spre succes, fără căpitan: CSU a transpirat din abundenţă cu arţăgoasa Timişoara

CSU Sibiu a păşit cu dreptul în returul Ligii Naţionale de Baschet masculin, după victoria în faţa ultimei clasate, BC Timişoara. Trupa lui Dan Fleşeriu s-a impus, pe teren propriu, cu scorul de 77-67 (8-12, 21-13, 19-20, 29-22), la capătul unui joc în care sibienii au transpirat din abundenţă pentru a se bucura de al oputulea succes stagional.

Deşi pe hârtie CSU pornea ca mare favorită, timişorenii nu au venit la Sibiu doar să-şi hrănească ochii cu frumuseţea târgului de Crăciun. Formaţia antrenată de Milorad Perovic a arătat ca o echipă extrem de arţăgoasă, care le-a suflat în ceafă sibienilor, până în ultimele secvenţe ale meciului, când “galben-albaştrii” şi-au luat elan mare spre o victorie extrem de importantă pentru moralul echipei zdruncinat de înfrângerea cu Oradea.

Greu fără căpitan

Și la această partidă, Dan Fleşeriu s-a confruntat cu aceeaşi problemă care îi transformă nopţile în zile, ca în meciul cu Oradea: absenţa căpitanului Octavian Popa Calotă, încă accidentat. O indisponibilitate care le scade simţitor randamentul sibienilor pe faza ofensivă şi le răpeşte din energia cu care Sibiul era numită de antrenorul lui Dinamo drept “cea mai rapidă echipă din Ligă”. Fapt observat şi în meciul cu Oradea. Fleşeriu fiind nevoit să improvizeze prin folosirea unor jucători tineri ca Păun, Cioacătă şi Tincu, pe care a încercat să-i rotească, în speranţa găsirii unei soluţii ideale pentru locul “românului” titular obligatoriu prin regulament, lăsat de absenţa căpitanului.

Start ratat: de cinci recuperări

Sibienii au avut un start de meci complet ratat. Lipsa de concentrare fiind vizibilă încă din primele secvenţe. Abaterile de paşi ale lui Păun şi Gilbert, combinate cu ratările copilăreşti din interiorul semicercului ale lui Hardy şi abundenţa execuţiilor de trei irosite cu nonşalanţă i-au injectat pe timişoreni cu doza de încredere de care aveau nevoie. Cu o apărare agresivă de om la om, timişorenii îi împingeau pe sibieni să nu se apropie de interiorul semicercului. Iar loviturile de la distanţă erau sortite eşecului, când Lalovic, Gilbert şi Mijajlovic erau într-o zi certaţi cu sferoidul portocaliu. O fază ce a produs ofuri printre tricourile galbene din tribune a fost când Mijajlovic şi Gilbert au făcut concurs în ratări de dincolo de semicerc.

Fleşeriu a dat semnalul nemulţumirii când l-a scos pe Păun şi l-a introdus pe Cioacătă, după ce primul era total deconectat de la miza meciului: o nouă pasă greşită pentru Gilbert şi coş pe contraatac Timişoara. Fleşeriu încerca să schimbe ceva la jocul static de sub panou şi îl introducea pe Harrison în detrimentul lui Gilbert. Apoi îl scotea pe Cioacătă şi-l trimitea pe parchet pe Tincu. Încerca încontinuu să găsească o soluţie care să dea randament joculului pe tranziţia pozitivă. Dar nimic bun nu se zărea. Greşelile se înmulţeau şi repriza se încheia după ce Tincu se îndrăgostea de minge fix când nu trebuia, aruncând după expirarea timpului. Din fericire pentru sibieni, timişorenii nu dispuneau de nişte jucători de calitate care să profite de astfel de inadvertenţe. Primul act se încheia cu 12-8 în favoarea Timişoarei. Un prim sfert în care CSU a părut extrem de apatică şi rigidă, cu o cifră la recuperări ce-i dădea mari bătăi de cap lui Fleşeriu: 5 recuperări. Un sfert identic cu cel din meciul cu Oradea, când sibienii făceau doar 6 recuperări în primul act, însă acum aveau în faţă o echipă ce reuşise sa o învingă doar pe prietena de clasament: Gaz Metan Mediaş.

Apoi… jocul fulger

În sfertul al doilea, CSU începea să dea semne de viaţă. Cu o apărare mult mai incisivă, îndreptată şi spre Smith, jucătorul cheie al timisorenilor pe la care treceau toate mingile, şi cu o circulaţie mult mai bună a mingii pe faza ofensivă, presărată cu încrucişări între pivoţi şi extreme, “galben-albaştrii” începeau să redevină acea echipă ce impresiona prin jocul fulger. Iar meciul prindea ritm. Timişorenii resimţeau din plin energia degajată de sibieni şi începeau să-şi piardă din vivacitate. Rezultatul se vedea imediat şi pe tabelă. CSU intra la pauză cu 29-25. Un deznodămând firesc, după cele 10 recuperări din al doilea sfert, dublu faţă de cele din primele 10 minute.

Când totul părea că intră pe făgaş normal, după bijuteria de trei puncte a lui Cioacătă, din debutul sfertului trei, CSU oferea un deja-vu. Imaginile cu ratările succesive din primul sfert bântuiau din nou prezentul. Paul de la trei şi Cioacătă de la două îi aduceau pe timişoreni la doar două puncte. Dar imediat Lalovic şi Gilbert ridicau nivelul de energie şi duceau Sibiul la opt puncte, 38-30. Cea mai mare diferenţă a meciului. Moment în care Milorad Perovic îşi transforma mâinile ba în elice, ba în lopeţi. Pentru că timişorenii nu aveau de pierdut nimic. Iar apărarea om la om dădea roade. Sibienii erau împiedicaţi să pătrundă prin zidul violet, iar acţiunile se încheiau cu ratări de la distanţă sau cu pase greşite. Timişoara încă nu era răpusă. Se apropia la doar trei lungimi, la capătul celor trei sferturi, şi meciul devenea şi mai colorat: 48-45.

În sfertul decisiv, sibienii ştiau că trebuie să apese pedala de acceleraţie până la fund. Și o făceau. Încă din startul actului, când Timişoara era nevoită să oprească iureşul ofensiv al sibienilor, la 58-50. Nici de această dată diferenţa de pe tabelă nu le-a turnat plumb în ghete oaspeţilor, care au tras cât au putut de ei pentru a reveni din nou în joc. Un run de 6-0 aducea Timişoara în coasta Sibiului, care suferea în continuare la construcţie. Avea însă nevoie de  ceva care să-i poată desprinde spre succes. Și-l primea. Cordonul de energie, născut din legătura telepatică a celor două tribune, se infiltra în inima, în palmele şi în ghetele jucătorilor lui CSU. Și Hardy prindea aripi spre succes: cu un slam dunk, în lipsa unor accidentări care ar fi putut aduce o victorie fără echivoc. CSU Sibiu – BC Timişoara, scor 77-67.

Performanţele jucătorilor lui CSU Sibiu:

Lalovic (23 puncte, 6 recuperări şi o pasă decisivă)

Hardy (14 puncte, 2 recuperări şi 2 pase decisive)

Cioacătă (11 puncte, 5 recuperări şi 2 pase decisive)

Harrison (10 puncte, 2 recuperări şi 2 pase decisive)

Mijajlovic (7 puncte, 4 recuperări şi 7 pase decisive)

Gilbert (7 puncte, 4 recuperări şi 2 pase decisive)

Păun (3 puncte şi 3 recuperări)

Tincu (2 puncte)

Paul (2 recuperări)