Interviu cu Andreea Ciortea, sibianca hotărâtă să transforme Baia Mare în Capitala Culturală a Europei 2021: Este un oraș viu prin oamenii săi

20 Decembrie 2015 21:38

Sibianca Andreea Ciortea este director executiv al Fundației Baia Mare 2021 și din această poziție a reușit să ducă Baia Mare pe lista scurtă a orașelor românești rămase în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Înainte de a-și oferi serviciile, Andreea Ciortea a lucrat la Sibiu ca manager de proiect în Centrul Cultural German Sibiu și a implementat o serie de proiecte culturale în cadrul acțiunii Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.

Rep.: Pentru început, te rog să ne povestești cum ai ajuns să te ocupi de proiectul Baia Mare Capitală Culturală Europeană? Am citit în presă că ai fost invitată?

Andreea Ciortea: Povestea începe cu invitația bunei mele prietene, Iulia Gorneanu – curator, autor, fashion stylist, care a organizat anul acesta Festivalul Fashion and Heritage la Baia Mare și cu care, de vreo doi ani, tot adunăm lumi frumoase, cum ne place să spunem, depănând povești despre ie și patrimoniului tradițional românesc. Și iată că anul acesta s-au adunat lumile la Baia Mare. Acolo, în cea devenită între timp a doua mea casă, am avut bucuria să cunosc doi oameni care m-au convins, cu fapte și fără prea multe cuvinte, că atunci când îți dorești cu adevărat să înfăptuiești un lucru, se poate. Acești doi oameni de care vă spun sunt Vlad Tăușance, directorul artistic al proiectului Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021 și Cătălin Cherecheș, primarul Municipiului Baia Mare. Am regăsit în hotărârea lor spiritul și efervescența Sibiului dinainte și din timpul anului 2007, când un întreg oraș arăta Europei că în România se face treabă. Propunerea de a mă alătura echipei Baia Mare 2021 m-a onorat. Am și mărturist în acel moment că mi-e dor de încă o Capitală Culturală, pentru că atunci când trăiești, ca operator cultural, atmosfera unei Capitale culturale europene, nu ai cum să nu îți dorești să nu se repete.

Rep.: Ce ai găsit în Baia Mare? Poți face o comparație cu Sibiul anilor 2002-2006, spre exemplu?

A. C.: În primul rând un oraș viu prin oamenii săi. Vă spuneam înainte că am ajuns pentru prima oară în Baia Mare în cadrul unui festival. Acolo, în inima cetății băimărene, am descoperit un public care m-a impresionat dincolo participarea numeroasă. Radu Macrinici, directorul Teatrului Municipal Baia Mare, îmi mărturisea, într-una dintre discuțiile noastre despre Festivalul Atelier: “Andreea, în Baia Mare publicul e ca un burete.” Oamenii sunt deschiși experimentelor artistice, interacționează cu artiștii, așteaptă cu nerăbdare fiecare eveniment. M-a impresionat să găsesc, de asemenea, un oraș extrem de curat și bine organizat, aș spune chiar nemțește. După cum bine vă puteți imagina, primele cunoștințe făcute în Baia Mare au fost cele culturale, care m-au purtat, printre altele, la Colonia Pictorilor, locul care a dat Europei Școala de Pictură de la Baia Mare, o mișcare artistică asemuită, pe bună dreptate, celei de la Barbizon. Și pentru că mă duceți cu gândul la Sibiul de dinaintea anului 2007, vă spun că am găsit Colonia Pictorilor în plin șantier. Pentru un manager cultural, pentru un om de implementare, așa ca mine, șantierul, etapa de pregătire, când încă se frământă aluatul, reprezintă unul din pașii importanți ai unui proiect. Acel pas în care deja începi să întrezărești rezultatul, când dai cât poți de mult pentru că îl vezi deja, în mintea ta, forfotind de viață și pregătit pentru artist, pentru public, pentru a dăinui. Atunci te poți opri, doar pentru o clipă, să-ți spui: aici se întâmplă ceva, acum se mișcă lucrurile!

Rep.: Sibiul a beneficiat de imaginea dlui Iohannis, de experiența dlui Chiriac, de frumusețea centrului istoric, legătura cu Luxemburgul pe plan istoric… Ce avantaje are Baia Mare? Care sunt punctele slabe ale orașului?

A. C.: Limitările îți dau întotdeauna proiectul. Baia Mare este un oraș postindustrial, a fost la un moment dat cel mai poluat oraș din țară, după Copșa Mică. Pe de o parte, cred că fiecare oraș e altfel, are propriul său ADN, cu propriile limitări și atuuri. Și-apoi, de aici se declină și motivațiile ce recomandă orașul pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021: poziționarea sa geografică, aproape de granița a cinci țări, poartă de intrare în Maramureș, diversitatea culturală și dialogul intercultural, o economie ce valorizează industriile creative și noile forme de dezvoltare antreprenorială. Atunci când vorbim despre Baia Mare și Maramureș, vorbim despre o destinație turistică unică în România și Europa. Dacă vorbim despre ce se poate îmbunătăți, consider că foarte important e să accesibilizăm această parte a țării și, spre exemplu, să punem mai bine în valoare și să promovăm cultura tradițională din Maramureș: folclor, meșteșuguri, patrimoniu culinar, ritualuri arhaice.

Pe de altă parte, Baia Mare și Sibiul au mai multe în comun. Ca demografie, ca istorie, ambele orașe sunt similare și reprezintă, totodată, un model al diversității culturale. Știați că, în Transilvania, doar în Baia Mare și Sibiu s-a bătut monedă?

Rep.: Câtă importanță se acordă acum, în Baia Mare, culturii? Au teatre care joacă spectacolele cu sala plină, program cultural variat, evenimente, buget pentru cultură? Infrastructură culturală există?

A. C.: Cultura câștigă teren peste tot în România și, implicit, în Baia Mare. E un lucru care mă bucură enorm, mai ales la șapte ani după ce Sibiul a demonstrat că atunci când vrei să pui un oraș pe harta Europei, cultura vine cu o soluție pe termen lung. Baia Mare este pentru mine o surpriză constantă, iar de patru luni tot descopăr câte ceva nou, de la evenimentele operatorilor culturali consacrați la scena alternativă. Pământul e fertil, ar răspunde un agronom. Infrastructura culturală existentă va fi reabilitată și dezvoltată în anii următori, sunt deja clădiri care au fost redate culturii și vor avea ca destinație principală cultura – cum este cinematograful Minerul, care a găzduit anul acesta Anuala Artelor sau a devenit spațiu pentru concerte și premiere de film. Deja consacratul Festival al Castanelor s-a bucurat anul acesta de peste 150000 de spectatori. Din 2016 se vor demara proiecte vitale pentru viața culturală a orașului - Centrul pentru industrii creative Cuprom, Centrul de Excelență în Management Cultural și, tot de la anul, urmând modelul Sibiului, Baia Mare va lansa agenda culturală.

Rep.: Te gândești să cooptezi sibieni sau oameni care au lucrat la Sibiu 2007 în proiectul Baia Mare 2021?

A. C.: Desigur! Să nu uităm că suntem într-o competiție. Asta presupune, în primul rând, o echipă cu experiență, o echipă performantă. În acest moment, echipa de proiect Baia Mare 2021 are în componență, alături de băimăreni, un timișorean, o constănțeancă și încă o colegă din Tg. Mureș. Iar de anul viitor vom crește. Și aici rămânem fideli sloganului care rezumă conceptul candidaturii - Cultura Ospitalității.

Rep.: Îmi poți spune câteva direcții majore pe care se bazează proiectul Baia Mare Capitală Culturală? Ce are Baia Mare și n-are Bucureștiul, sau Clujul, spre exemplu?

A. C.: În jurul brandului cultural “Baia Mare – Cultura Ospitalității” se construiesc direcțiile majore ale proiectului. Mai mult, programarea culturală se bazează pe o sinergie a tuturor domeniilor și expresiilor artistice, pe convergența industriilor creative. Programarea culturală combină procesul curatorial întreprins de către directorul artistic cu un program de selecție bazat pe concursuri internaționale de proiecte. Au fost create zece linii strategice, construite ca platforme deschise, care să ofere operatorilor culturali din România, Europa și de peste tot din lume, un spațiu generos de desfășurare și implicare în procesul organizațional. Living Academia, Digital Masters, Translating Traditions sau Social Art & Interventions sunt doar câteva dintre ele.

Viziunea lui Vlad Tăușance pentru programarea culturală urmează politica porților deschise, precum și logica internă a unui startup: prototipare - validarea conceptului – testare - validarea pieței - producție – evaluare - scalare. Este abordarea care cred eu că ne diferențiază, alături de numirea, încă de la bun început, a unui director artistic. La toate astea mai vreau să adaug un element important: acum, Baia Mare are șansa de a se inventa și reinventa prin cultură, are șansa unei schimbări structurale. Poate deveni, dintr-un fost oraș minier, unul cultural.

Rep.: Ai vorbit cu oamenii obișnuiți din Baia Mare? Ce știu ei despre CCE? Își doresc? Există o unitate în oraș?

A. C.: Cu șapte zile înainte de susținerea candidaturii în fața juriului internațional, am demarat pagina Facebook a proiectului Baia Mare 2021 și campania “21000 pentru 2021”. Am vrut să demonstrăm juriului și nu numai, în ce măsură se mobilizează comunitatea, modul în care este susținut proiectul și cât de importantă este implicarea fiecăruia. În cinci zile de la start aveam peste 25000 de aprecieri, colegii mei au răspuns la sute de mesaje venite din țară și din diasporă. De mult nu trăisem atâta emoție. Baia Mare cunoștea proiectul, Baia Mare își susținea proiectul! Chapeau-bas!

Rep.: În încheiere te-aș ruga să ne spui dacă vii la Sibiu de sărbători și cum vei petrece?

A. C.: Îmi port mereu Sibiul cu mine, oriunde-aș fi în lume. Iar în Baia Mare Sibiul e iubit, asta mi-a ușurat mult dorul de casă. Acum, pentru o scurtă perioadă, sunt din nou acasă. Alături de Sibiul meu drag, alături de familie. Voi petrece cuminte, cu liniștea și recunoștința lucrului împlinit și a sărbătorilor care se apropie.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).