15 sibieni interesați de planul de mobilitate urbană, inclusiv Viorel Hizo, fostul antrenor de fotbal, s-au prezentat la începutul consultării publice cu privire la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului, ce s-a desfășurat în această seară, la sala expozițională a Primăriei Sibiu. Cu timpul s-au ocupat însă aproape toate scaunele rezervate invitaților. Alte cinci persoane au stat la prezidiu, în frunte cu primarul interimar Astrid Fodor. Într-o parte s-au așezat cei din grupul de lucru din partea Primăriei, vreo zece persoane, iar în cealaltă parte alți șase oameni de la cele două instituții care vor efectua planul de mobilitate urbană al orașului. În total, maxim 50 de persoane. Și a început.
Senzația generală e că sibienii s-au cam plictisit de întâlnirile cu administrația sau cu atenția exagerată venită acum din partea politicienilor, în preajma campaniei electorale. La o întâlnire la care niște străini voiau să ia pulsul cetății nu s-a vorbit decât de aceleași subiecte ca la întâlnirile administrației locale pe cartiere. Au lipsit doar câinii vagabonzi și lipsa de activitate a poliției locale.
Vrem fonduri europene
Motivația. Primarul Astrid Fodor: ”Avem nevoie de acest Plan de Mobilitate Urbană”, în primul rând, pentru accesarea de fonduri europene. Avem nevoie de o strategie de dezvoltare și de acest plan de dezvoltare urbană. Avem nevoie nu doar pentru accesare, cred că a devenit o necesitate vitală. Vedem cu ochiul liber că orașul nostru se îndesește, dar nu numai el, ci și localitățile vecine s-au îndesit și s-au dezvoltat. Trebuie găsite soluții pentru o fluidizare a traficului, trebuie să ne gândim la un transport ecologic, care să nu afecteze mediul, sunt multe lucruri care trebuie avute în vedere”, a spus din capul locului primarul interimar.
Au urmat câteva filme de prezentare prezentate de cei care vor elabora acest plan, asocierea SC Metroul SA București – Traffic Verkehrsplannung Gmbh din Viena, Austria. La final, Conf. Dr. arh. Mihaela Negulescu ne-a purtat pe meleagurile pe unde slujba și vacanțele au plimbat-o și am admirat soluții mai mult sau mai puțin realiste pentru problemele intuite ale Sibiului. În principiu, o pledoarie pentru scoaterea mașinilor din orașe ce s-a întins pe mai bine de o oră. Venit între timp, organizatorul Sibiu Jazz Festival, Hilarius Johannes Konstantin Schmidt a ațipit minute bune pe-un scaun.
”Mașina este un consumator de spațiu extraordinar. Nu mai avem parcuri, nu mai avem zone verzi, nu mai avem nimic din toate acestea din cauza mașinilor”, ne spune arhitectul. ”Vrem străzi pe care copiii să se poate juca”, spune femeia, în timp ce-i sună într-una telefonul. Îl închide și vorbim vreo 20 de minute despre conceptul de ”home-zone”. Și revenim la mașini. ”Mașina e o mare consumatoare de spațiu public. Soluția e să rezolvăm parcarea. Cum putem face asta? Cu parcări multi-etajate sau parcări supraterane. La noi parcarea e foarte ieftină, de aia ne permitem mașini să le ținem în parcare. Știți cât este o parcare în Londra? Cinci lire pe oră”, ne spune arhitectul ca într-o ședință de exorcizare. Și ne prezintă pe rând modele franceze și olandeze. Până la un punct, când un sibian neaoș nu mai suportă. ”Doamnă, să știi că ei ne-au copiat pe noi, nu noi pe ei!”, a răcnit omul tranșant, taman când se prezenta modelul centrului istoric al orașului Strasbourg, aproape identic cu cel al Sibiului, dealtfel, după cum ne lămurește arhitectul. Se vorbește despre ”car-sharing”, unde poți împrumuta mașini publice pentru a te deplasa prin oraș și alte lucruri, după care revenim la oile noastre.
Ce vor sibienii: fără mașini în centru, piste adevărate pentru bicicliști
Sesiunea de întrebări, răspunsuri, probleme și soluții, așa cum a fost prezentată de organizatori a deschis un soi de dialog public – administrație, asemănător celor avute timp de câteva săptămâni prin cartierele orașului. Se începe abrupt cu sensul unic de pe Calea Dumbrăvii. ”Sunt sibian născut, crescut în Sibiu, doamna primar mă cunoaște de la întâlnirile cu cetățenii”, începe un domn. ”Problema e Calea Dumbrăvii, În loc să fie cu sensul de la centru la Pădurea Dumbrava, că la capătul bulevardului avem Muzeul Satului, avem Zoo, satul Rășinari, Grand Hotel, îl avem invers. Să facem cumva să revenim la două sensuri pe Calea Dumbrăvii”, e concluzia omului.
Te împleticești pe străzi
Un sibian ceva mai în vârstă cere deblocarea străzii Cetății, dar și a ieșirii de pe lângă Hotelul Continental. ”Să analizați că această stradă era în circulație completă și acum s-a redus la jumătate din motive care ne scapă. Eu nu cred că există în Europa un oraș în care o șosea să fie întreruptă din nu știu ce motiv. Nu ni s-a spus de ce”, spune omul. ”Autobuzele care circulau înainte fac niște ocoluri foarte mari”, e altă opinie. ”Ieșirea de Bulevard nu e decât pe dreapta. Dacă vrei să ajungi la Vâlcea, te împletești pe niște străzi de nu mai știi de tine”, e concluzia sibianului. Totul se notează. Exact ca-n filmul celălalt.
Alte probleme: ”Intersecția Semaforului cu Milea. Să se facă trei benzi, cel merge la dreapta să aibă o bandă, cel care merge la stânga să aibă o bandă și cel care vrea să meargă în față să aibă și el o bandă”, propune un altul. ”Strada Transilvaniei are niște posibilități de traversare foarte dubioase. Dacă te lasă o mașină treci, dacă nu mergi bine până găsești o trecere pentru pietoni”.
Bicicliștii. Sport extrem în tot Sibiul!
Mai mulți tineri, un olandez, un german și prim-preotul Bisericii Evanghelice, Kilian Dorr au vorbit despre biciclete, bicicliști și pistele lor. O sumedenie de probleme și câteva soluții. Killian Dorr a cerut să se studieze includerea cât mai multor elemente verzi și pe arterele de trafic. ”Noi sprijinim circulația cu bicicleta și constatăm că e dificil să ajungi în centru spre cariere. Sunt alte țări cu multe străzi în care bicicliștii au voie să meargă pe contrasens. Noi salutăm spațiul pietonal din centru, dar este prea mic. Solicităm lărgirea între Piața Mare și strada Cetății”, a propus punctual Dorr.
Mihai Proca, președintele Asociaței Tură în Natură, a punctat și el în interesul ”biciclistului”. ”99% din bicicliști spun că aceste piste nu sunt sigure, de aceea nu sunt utilizate. Lipsa siguranței, aflate între drum și parcări le fac foarte periculoase. Sunt puțin prietenoase pentru că gurile de canal sunt la adâncime destul de mare și trebuie depășite. Sunt situații în care există vegetație, care trebuie ocolită”, a spus Proca.
Un cetățean german, rezident în Sibiu de 11 ani propune și el: ”Dispar și zebrele și vopseaua care marchează pistele de biciclete. Nu știu ce se întâmplă, poate e clima, poate e vopseaua…”
Un grup de tineri solicită pe rând: ”Pista de biciclete de dincolo de Zoo e foarte îngustă. În plus are și niște stâlpi în mijlocul ei care îngreunează foarte tare. Când nu merg cu bicicleta, merg cu autobuzul, ceea ce e foarte complicat. De pe Calea Dumbrăvii, la Gong, trebuie să merg până la centru și de acolo pe jos. Nu găsesc bilete decât la prieteni. Răspunsul e să-mi fac un card la BRD. Nu cred că e o soluție viabilă”.
Un olandez pripășit prin Sibiu are și el o părere: ”În Olanda bicicleta e rege. Oamenilor din generația mea le place să circule cu bicicleta, dar e prea periculos să mergi prin Sibiu”, e concluzia omului.
Corul e potolit de un sibian trecut de prima tinerețe. ”Să se vorbească mai mult de Sibiu. România ar trebui să fie o perlă a Europei și Sibiul tot acolo. În frunte cu tova…, cu doamna primar se pot face multe. Pe vremuri circulau tramvaie, aici în Piața Republicii, ar trebui să vedem ce facem noi, nu ce fac alții. Ar trebui să fim pe primul loc, nu pe ultimul. Am trecut într-o zi spre Rășinari și fabrica de mochete e un morman de moloz. Nu știu de unde au banii ăștia munți de bani”, își spune oful, spre nedumerirea celorlalți.
Ce facem cu centrul? Afară cu mașinile!
”Mai multe parcări în centrul istoric”, solicită unul. ”Dimpotrivă! Să fie scoase toate afară”. Cetățeanul german e ferm: ”Să nu mai văd mașini pe Lazăr, Mitropoliei, Cetății, Tipografilor. Găsiți soluții!” Toot el vine cu o soluție și pentru vârful de trafic de dimineață. Școlile să deschidă programul la ore diferite. Una la 7.30, alta la 8 și așa mai departe.
Se solicită ca acolo unde mașinile mai sunt acceptate, viteza să fie redusă de 30 de kilometri pe oră. Se cer parcări suspendate la Cazarma 90 și suprataxarea locurilor de parcare. ”Omul să simtă și să prețuiască rostul unui loc de parcare”
Extindeți zona istorică!
La capitolul imobiliar se cer multe lucruri, unele cu vehemență. ”Extindeți zona istorică până dincolo de cartierul Iosefin”. A vorbit și arhitectul Ștefania Romașcan. Cere renunțarea la planul construirii mall-ului din centrul orașului. ”Toate au pornit de la amplasarea unor funcțiuni generatoare de trafic amplasate haotic. Au fost construite blocuri între case, hoteluri fără nici un loc de parcare, hoteluri pe spații verzi, vezi cazul de la gară, construit pe o parcelă mai veche a unui proprietar, care din 1800 a donat orașului terenului pentru a fi parc. Primăria a facilitat construirea unui hotel. Din păcate, primăria persistă în amplasarea haotică a acestor clădiri și văd că încurajează amplasarea de mall-uri în centrul orașului, la aproximativ 300 de metri la centrul istoric. Aceste funcțiuni sunt generatoare de trafic. Ar fi cumplit dacă s-ar da drumul la aceste funcțiuni în centrul orașului”, a spus arhitectul. Chiar în fața ei, arhitectul șef al orașului, Ioana Urdea, stă stană de piatră.
…și Schmidt
Konstantin Schmidt, trezit în toiul discuțiilor propune și el ceva. Vrea să ”adopte” un stâlp, numai să nu-l mai vadă pe trotuar. ”De 25 de ani am propus primăriei și unei întreprinderi care asigură curentul electric, pe strada mea, de la numărul 2 la 32, toți stâlpii sunt amplasați pe trotuar. Circulația e aproape imposibilă. Niciun copil într-un cărucior nu poate fi transportat. M-am oferit să pună la mine în curte un stâlp cu toate firele aferente. De 26 de ani nu s-a întâmplat nimic. Vă rog, luați măsuri” a spus omul spre amuzamentul tuturor.
În situația în care veți fi solicitat pe stradă să vorbiți despre problemele orașului și oamenii din fața dumneavoastră nu sunt îmbrăcați nici în galben (PNL), nici în roșu (PSD), atunci s-ar putea să fie de la ”Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului”. Dați-le și lor o șansă. Te miri ce iese…
Care-i faza?
Prin planul de mobilitate urbană, reprezentanții administrației locale vor să obțină soluțiile pentru ”o mai bună funcționalitate și crearea de legături mai eficiente și cu localitățile din zonă, în contextul în care Sibiul tinde să formeze o zonă metropolitană cu acestea. Planul se va baza pe situația existentă în domeniul transportului și va prezenta soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru dezvoltarea transportului public, a infrastructurii pentru pietoni și a infrastructurii pentru biciclete, a transportului cu autovehiculul propriu, având în vedere o creștere a siguranței traficului și o mai bună mobilitate a sibienilor, care să aibă la dispoziție mai multe modalități de transport”, după cum spun organizatorii. Pentru elaborarea acestui plan se vor cheltui 250 de mii de euro.
foto Silvana Armat
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: Viorel Hizo , Hotelul Continental Forum , Astrid Fodor , Piata Mare , Sibiu Jazz Festival , Calea Dumbrăvii , Pădurea Dumbrava , Bisericii Evanghelice , Konstantin Schmidt , Kilian Dorr , Silvana Armat , Ioana Urdea , Muzeul Satului , În Olanda , Primăriei Sibiu , Ştefania Romaşcan , Killian Dorr , Piata Republicii , Mihai Proca , Traffic Verkehrsplannung Gmbh , Primarul Astrid Fodor , Mobilitate Urbană Durabilă , Asociaței Tură , Intersecția Semaforului , Mihaela Negulescu , Strada Transilvaniei , Grand Hotel
Vizualizari: 5322
Ultimele comentarii
Acum 28 minute
Rosca Vasile
Acum 56 minute
Gospodina
Acum 56 minute
Muresan
Acum 1 oră
Reader
Acum 2 ore
Cristi