Duminică,
05.12.2021
Cer Senin
Acum
1°C

“Inactivitatea  intelectuală este cel mai mare dușman al creierului”

“Inactivitatea  intelectuală este cel mai mare dușman al creierului”

Durerea de cap, urmată de amețeli și tulburări de vedere sunt primele simptome ale apariției unei tumori canceroase la nivelului creierului. Cum ne protejăm celula nervoasă, care sunt cei mai mari dușmani ai creierului sau când trebuie să ne îngrijoreze o durere de cap, ne explică dr. Claudiu Matei, șeful secției de neurochirurgie din cadrul Spitalului European Polisano.

Reporter: Tot mai multe persoane dezvoltă tumori la nivelul creierului. Care sunt primele simptome care trebuie să ne determine să ne prezentăm la medicul specialist?

Claudiu Matei: Nu știu dacă tot mai multe persoane dezvoltă tumori la nivelul creierului sau cât de mult am evoluat noi, ca și posibilitate de diagnostic. În ultimul timp avem, practic, în fiecare oraș un computer tomograf sau un aparat de rezonanță magnetică care crește mult posibilitatea de diagnostic precoce a acestor probleme.

Pacienții dezvoltă tumori intra-craniene cu o simptomatologie foarte polimorfă, iar în funcție de localizare, pot apărea diferite sindroame: lob parietal, lob frontal, temporal, occipital, fosa posterioară. La acestea se adaugă simptomele de hipertensiune intra-craniană: dureri de cap, vărsături, tulburări de vedere, care apar, de obicei, în stadii avansate de evoluție. Sfătuiesc, așadar, orice persoană cu o durere de cap persistentă să se adreseze medicului. Ulterior, este îndrumat spre medicul specialist, care recomandă o examinare imagistică.

Rep.: Când ar trebui să ne îngrijoreze o durere de cap?

C. M.: În zilele noastre o durere de cap se investighează imediat. Pacientul se adresează medicului de familie, ulterior specialistului neurolog sau neurochirurg. Orice durere de cap se investighează imagistic, la tomograf sau RMN. Cefaleea apare într-o gama variată de boli și trebuie investigată cât mai precoce și cât mai prompt.

Rep.: Poate cauza anevrismul cerebral o cefalee?

C. M.: Anevrismul reprezintă o dilatare a unui vas, care de obicei este cauzată de o slăbiciune congenitală a peretelui vasului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă el se mărește, fapt determinat de prezența unor factori de risc: hipertensiune, fumatul, factori genetici. Simptomul cel mai frecvent în condițiile prezenței unui anevrism intra-cranian este cefaleea.

Claudiu-Matei - foto Sebastian Marcovici Neurochirurgie (1) (1)

Rep.: La cât timp recomandați să se facă un control neurochirurgical?

C. M.: Dacă persoana nu este simptomatică, nu are antecedente în familie sau alți factori de risc, cum ar fi, de exemplu, rinichiul polichistic sau boli de colagen, nu recomand investigații suplimentare. În cadrul Spitalului European Polisano, am dezvoltat ideea de screening pentru descoperirea precoce a anevrismelor intra-craniene. Acesta se adresează, în special, persoanelor care prezintă antecedente în familie sau celor care au alte afecțiuni asociate frecvent cu patologia vasculară cerebrală. Atunci se recomandă, obligatoriu, un examen imagistic.

Rep.: Există vreun caz care v-a rămas întipărit în minte din experiența dvs. recentă?

C.M.: În Centrul de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Polisano tratăm inclusiv bebeluși, mai ales nou născuți cu malformații congenitale ale sistemului nervos. În mod deosebit, recent am externat un pacient care a fost operat la noi, fiind adresat din altă parte a țării pentru mielomelingocel, o malformație disrafică a sistemului nervos. Copilașul trebuia operat în primele 48 de ore de la naștere, existând riscul apariției unei infecții, meningite, care poate fi fatală. Operația a durat patru ore, a decurs foarte bine, nu s-au înregistrat complicații sau incidente perioperatorii, iar bebelușul a fost externat la zece zile de la intervenție în stare foarte bună.

Rep.: Cât de importantă este relația medic-pacient?

C.M.: Este esențială în bunul mers al lucrurilor. Eu recomand tuturor pacienților să se adreseze unui medic în care au încredere. Tot timpul sunt congrese și simpozioane pe această temă, noi încercăm să ne pregătim cât mai bine pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienților. În general, comunicarea medic-pacient este cea mai consistentă parte a activității noastre, ajungând să depășească 60-70 la sută din actul medical.

Rep.: Care sunt cei mai mari dușmani ai creierului?

C.M.: Le recomandăm pacienților, la externare, să evite neurotoxicele care considerăm că sunt adevărați dușmani ai creierului: excesul de cafea, alcool, tutun, stresul, poluarea, folosirea abuzivă a computerului sau altor dispozitive sau deprivarea de somn. Acestea constituie un standard, să zicem, dar poate că cel mai mare dușman al creierului, plastic vorbind, este de fapt, “inactivitatea psihică, intelectuală”. Nu trebuie să lăsăm creierul să se „odihnească” prea mult, trebuie susținut și stimulat printr-o activitatea intelectuală continuă. Sunt studii care arată că persoanele care cunosc trei limbi străine  nu sunt afectați de maladia Alzheimer sau alte forme de demență. Așadar, inactivitatea intelectuală poate fi considerată unul dintre cei mai mari dușmani ai creierului.

Rep.: Cum am putea să ne protejăm celula nervoasă?

C. M.: Neuronul este singura celulă care nu se poate multiplica. Pentru a ne proteja celula nervoasă de stresul cotidian pot fi luate în calcul activitatea fizică, o dietă sănătoasă, înlăturarea facturilor de risc enunțați anterior, gestionarea emoțiilor, tratamentul prompt al oricărei probleme de sănătate. Pentru relaxare și destindere fiecare persoană recurge la diferite activități. Eu personal mă relaxez făcând sport și petrecând timpul în familie. În principiu, “men sana in corpore sano”. Trebuie găsit un echilibru în toate.

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus