Marcel Bostan (Alternosfera), din studioul de la Cisnădie: „Parcursul european este unica soluție pentru Republica Moldova”

Stabilit de trei ani la Sibiu, Marcel Bostan, liderul trupei Alternosfera, spune că „suntem foarte focusați” pe contextul geopolitic și electoral din Republica Moldova. În cadrul unui interviu, pe care l-am realizat în studioul aflat în Cisnădie, l-am rugat pe artist să ne explice cum vede situația din Republica Moldova în prezent, care sunt principalele preocupări în societate, dar și de ce scrutinul din acest an e important și de ce trebuie urmărit chiar și de sibieni.

Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare, programate pe 28 septembrie. După un an electoral în România, în care s-a vorbit tot mai mult despre dezinformări, implicarea Rusiei sau campanii „cu zero lei” pe Tik-Tok, urmează un alt scrutin în spațiul românesc, poate la fel de important: de data aceasta, cetățenii moldoveni vor fi chemați la urne în septembrie pentru a-și alege deputații. Iar astfel de elemente se anunță a fi și mai accentuate. Chiar recent jurnaliștii de la Ziarul de Gardă din Chișinău au publicat o amplă investigație despre cum au loc ingerințe externe în sistemul electoral.

Având în vedere că Republica Moldova e o țară parlamentară, alegerile din septembrie sunt considerate a fi cele mai importante. Iar având în vedere apropierea teritorială și culturală de România, acestea vor fi privite cu interes și de aici.

În acest sens, ne-am propus să explicăm și sibienilor contextul electoral de peste Prut, discutând cu oameni din Sibiu care au o legătură cu Republica Moldova.

Citiți aici și părerile lui Anatolie Coșciug, unul dintre directorii Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, care a predat la ULBS până la începutul acestui an cursuri ce țin de metode de cercetare socială, educație, resurse umane și muncă.

O societate divizată

Marcel Bostan consideră că societatea din Republica Moldova este vizibil divizată: există o tabără pro-europeană, „conștientă de mizele actuale”, și una care se lasă manipulată de propaganda rusă. „Avem oameni care sunt absolut indiferenți de tot ce înseamnă viitorul țării. Oameni care se lasă manipulați. Nu vorbim neapărat de propaganda din Rusia, dar mă refer inclusiv de partidele politice care au un caiet de sarcini din partea Federației Ruse; respectiv, avem pro-europeni, oameni care încă sunt indeciși și cei care își doresc readucerea Moldovei în arealul influenței rusești”.

Artistul crede că problema cea mai mare în perioada electorală este „manipularea, propaganda și coruperea electorală”.

„Aceștia sunt, cred eu, trei piloni pe care se bazează geopolitica Rusiei. Avem Transnistria, avem Găgăuzia, avem foarte multe partide apărute peste noapte, care trebuie să ciupească din electorat. Mesaje distorsionate, manipulări, avem absolut tot spectrul și toate instrumentele, utilizate pentru a stopa parcursul european (...) Mai mult decât atât, pot spune că înainte de un nou ciclu electoral, chiar și cei care sunt la guvernare, știind că pot să-și părăsească posturile, încep să facă anumite mișcări care duc spre destabilizare. Noi nu idealizăm, dar trebuie să înțelegem foarte bine care sunt prioritățile. Eu nu mă implic în procese politice, dar sunt lucruri care sunt la suprafață și ele trebuie înțelese”, explică Marcel Bostan.

Cu toate acestea, solistul trupei Alternosfera își păstrează încrederea în capacitatea moldovenilor de a lua decizii „corecte”: „Moldovenii tot timpul au știut să voteze corect. (...) Indiferent de toate incursiunile și încercările Rusiei de a deturna cumva procesul european, de fiecare dată am reușit să ne focusăm pe lucrurile importante”.

Integrarea în Uniunea Europeană este văzută de Bostan ca fiind „unica soluție pentru Republica Moldova”. El argumentează că acest proces nu este motivat de un interes economic major pentru UE, arătând că piața moldovenească este mică, ci mai degrabă de o decizie geopolitică pentru bazinul Mării Negre. Artistul mai subliniază că și președinta Maia Sandu are sprijinul necesar din partea liderilor europeni pentru a duce la bun sfârșit acest obiectiv. „Trăim totuși într-un stat democratic, unde cel mai bun exemplu sunt toate etapele electorale prin care a trecut Republica Moldova: pornind de la Mircea Snegur (primul președinte al Republicii Moldova – n.n.), am trecut la (Petru) Lucinschi, apoi a venit (Vladimir) Voronin, după el am avut interimatul lui (Mihai) Ghimpu, a urmat (Nicolae) Timofti, după care a venit (Igor) Dodon, care a plecat după patru ani și a venit (Maia) Sandu. Deci, vectorul și politica externă la fiecare mandat practic a oscilat între tendința de a ne reinventa, dar parcursul european era țelul nostru (...) Integrarea Republicii Moldova în UE este un proces foarte real. Avem un președinte care are toată deschiderea și sprijinul europenilor”.

L-am întrebat cum simte, ca artist din Republica Moldova care concertează des în România și iată s-a mutat aici de 3 ani, că se raportează moldovenii și românii unii la alții în perioade electorale. Marcel Bostan povestește despre spațiul cultural comun, dar menționează despre „ruptura” din anii 90, în special cea de la nivel politic.

„Pornim de la chestia esențială - Republica Moldova și România sunt același spațiu cultural. Este practic aceeași țară, doar că știm că din cauza anumitor procese istorice avem un hotar. În al doilea rând, vorbim despre faptul că, de la independență încoace, chiar de la căderea regimului Ceaușescu și destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și România presupun că au avut anumite încercări de a iniția un proces de reunificare, doar că fie din motive geopolitice, fie din frica liderilor politici nu s-a întâmplat.

O mare problemă a fost că în perioada Uniunii Sovietice a avut loc denaționalizarea noastră. Puțin am uitat despre identitatea noastră, ne-am ales cu limba traumatizată, cu istoria rescrisă etc. Și, într-adevăr, în anii '90 a existat o ruptură între Republica Moldova și România: artiștii din România se făceau foarte puțin auziți în Moldova și la fel artiștii din Moldova nu erau cunoscuți în România sau la nivelul la care suntem astăzi. Exista o diferență culturală din punctul de vedere al comportamentului, a comunicării, când veneau moldovenii făceau urât în România, care era deranjant.

În timp, lucrurile s-au aliniat, adică artiștii din Republica Moldova la momentul de față sunt unii dintre cei mai reprezentativi în România. Avem The Motans, Irina Rimes, Carlas, Zdubii, Alternosfera. A existat O-zone care în 2004 erau regii scenei pop. Acest schimb cultural a influențat foarte mult atitudinea cetățenilor români față de moldoveni.

În schimb, tot timpul am avut o ruptură în curentele politice. În România exista o poveste, în Republica Moldova exista o altă poveste. Deși existau relații între partide, pentru că politicienii mai comunică între ei, oricum nu pot spune despre niște fluxuri politice care cumva se intersectau sau urmăreau aceleași scopuri. România avea scopurile ei - aderarea la NATO, la UE. Republica Moldova avea scopurile ei - politicienii noștri făceau naveta la Moscova pentru a obține contracte pentru gaz și tot așa. Nu a existat, de exemplu, un program sau o strategie de stat unică între România și Republica Moldova”, descrie liderul trupei Alternosfera, fondată la Chișinău și care a devenit una dintre cele mai apreciate trupe rock de pe ambele maluri ale Prutului în prezent.

Ecoul alegerilor din Moldova, la Sibiu

Marcel Bostan crede că interesul pentru alegerile din Republica Moldova trebuie să fie ridicat nu numai la Chișinău, dar și printre românii pentru care contează ce se întâmplă și „în afara curții sale”.

„Oamenii gândesc diferit. Pentru cineva contează ce se întâmplă de la ușă până la gard, pentru altcineva contează cât timp pierde stând în rând la medic; e și un mod de a trăi atunci când tot ce se întâmplă în jur nu te interesează. Un exemplu relevant e chiar în cazul României, criza economică prin care trece statul. Faptul că societatea nu și-a dat interesul, faptul că guvernanții sau politicienii care au administrat bugetele statului, făcându-și tot felul de interese proprii, au adus statul aproape de faliment cu deficit bugetar. Acum pe toți o să-i intereseze, fiindcă există o mică inflație, optimizări și la nivel local, bugete tăiate, prețurile cresc. Adică nu funcționează chestiunea că mă interesează doar ce se întâmplă de la ușă până la gard.

Același lucru putem să-l transpunem mult mai larg, inclusiv pe țările învecinate. Cum ar fi, de exemplu, ca moldovenii să spună că nouă nu ne pasă ce se întâmplă în Ucraina? Sau să luăm și noi poziția luată de Lukașenko și să permitem accesul trupelor rusești pe teritoriul Moldovei pentru ca să își rezolve Putin obiectivele pe care le are în legătură cu Ucraina? Adică este imposibil să accepți o astfel de abordare.

Evident că pentru România foarte mult contează ce se întâmplă în Republica Moldova, la fel cum contează ce se întâmplă în Serbia sau în Ungaria. Nu ai cum să ai prosperitate și o viață liniștită atunci când la 1.000 de km distanță sau 500 km distanță de la București, o țară se află în război.

Eu îmi doresc cel mai mult ca oamenii în primul rând să se informeze”, a conchis solistul trupei Alternosfera.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor