Republica Moldova marchează astăzi Ziua Independenței, iar de mâine intră în campania electorală. Ce se întâmplă peste Prut și de ce sunt importante alegerile din septembrie

Dacă vreți să știți ce urmează să fie folosit în rundele de alegeri următoare în țările din Europa de Est, inclusiv în România, vă puteți uita la ce se testează electoral în Republica Moldova acum. Despre ce se întâmplă peste Prut în context electoral, având în vedere că pe 28 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare, care sunt principalele teme de dezbateri, temerile din societate și discursurile care domină spațiul public am discutat cu Anatolie Coșciug, unul dintre directorii Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, care a predat la ULBS până în martie 2025 cursuri ce țin de metode de cercetare socială, educație, resurse umane și muncă. Subiectul este cu atât mai actual cu cât astăzi în Republica Moldova este marcată Ziua Independenței.

Anatolie Coșciug ne-a spus că a revenit recent din țara vecină, unde a vorbit despre un proiect de cercetare despre investigarea dinamicii migrației de întoarcere în Republica Moldova (ReMiReM). Spune că dezbaterile și discuțiile din jurul acestui proiect sunt oportunități excelente de a lua pulsul societății, datorită accesului la o categorie foarte diversă de persoane, instituții, politici, practici, logici, interese etc., „dar și pentru că ai tot timpul oportunitatea să compari cu ce se întâmplă în alte țări”. 

Anatolie Coșciug este originar din Republica Moldova (RM), a predat la Sibiu, conduce Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației (CSCM) din Cluj și este una dintre persoanele potrivite pentru a-i solicita să explice cititorilor noștri cum vede situația din Republica Moldova în prezent.

Trei observații

„Mi se pare un clișeu să menționăm că perioada de față este una crucială pentru Republica Moldova, dar acest lucru s-a resimțit aproape în fiecare interacțiune pe care am avut-o, lumea este foarte preocupată de ce se întâmplă în prezent și mai ales ce ar putea să urmeze. Situația este foarte complexă, probabil una dintre cele mai dificile situații socio-politice din Europa, iar marja de manevră este extrem de limitată. Sunt multe lucruri de punctat aici, dar vreau să menționez pe scurt trei aspecte care cred că pot exemplifica situația actuală. 

Prima observație, un veritabil război hibrid se desfășoară chiar acum în Republica Moldova, iar ecourile acestui război se pot vedea în toate domeniile, inclusiv în rândul cercetătorilor care teoretic ar trebui să fie mai bine pregătiți să facă față dezinformării. Astfel, este foarte interesant cum ajunge o țară întreagă să creadă că „neutralitate” înseamnă lipsa oricăror capacități de apărare sau că UE poate impune primirea a mii de azilanți. 

A doua observație ține de procesul de transformare prin care a trecut RM în special în ultimul deceniu și care în ciuda contextului foarte dificil începe să prindă contur, să devină palpabil, iar asta aduce multă speranță și este motiv de mândrie. Începe să se întrevadă o societate civilă tot mai activă, presă care primește premii internaționale pentru investigațiile făcute, instituții publice care funcționează mai bine decât alte părți, interes pentru categoriile vulnerabile. 

A treia observație ține de faptul că, cumva paradoxal, Chișinăul este probabil cel mai cosmopolit oraș românesc în acest moment, cu o mare diversitate culturală, gastronomică, lingvistică, arhitecturală, și mai nou și fenotipică. Asta se resimte ca un șoc în special pentru cei ce ajung pentru prima dată acolo. 

Dar șocul cel mai mare este când realizezi cât de legată ombilical este Republica Moldova încă de contextul rusesc (de exemplu, în foarte multe baruri rulează MTV Russia, în pub-uri sunt transmise competiții sportive de acolo etc.) chiar și la trei după ce a devenit cât se poate de clar la ce poate duce această formă de dependență pe termen lung”, explică cercetătorul.

Contextul electoral

Sursa foto: moldova1.md

Astăzi, în Republica Moldova este marcată Ziua Independenței, iar mâine, 28 august, începe campania electorală pentru alegerile parlamentare, programate pe 28 septembrie. Astfel, după un an electoral în România, în care s-a vorbit tot mai mult despre dezinformări, implicarea Rusiei sau campanii „cu zero lei” pe Tik-Tok, urmează un alt scrutin în spațiul românesc, poate la fel de important.

Având în vedere că Republica Moldova e o țară parlamentară, alegerile din septembrie sunt considerate a fi cele mai importante dintr-un ciclu electoral. Iar având în vedere apropierea teritorială și culturală de România, acestea vor fi privite cu interes și de aici.

L-am întrebat pe Anatolie Coșciug care sunt principalele discursuri, teme de dezbatere, riscuri și temeri la Chișinău în acest sens, care pot fi de interes pentru cetățenii români.

Prima temă menționată este invazia Rusiei din Ucraina, despre care vicedirectorul CSCM crede că „ar trebui să primească mai multă atenție și în România”. „În anumite zile, de la periferia Chișinăului se pot auzi exploziile din Odesa sau alte localități din Ucraina, ceea ce întreține o stare de nesiguranță. Aș mai adăuga și alte efecte palpabile ale războiului care au un impact major - există localități sau anumite perioade de timp când accesul la electricitate este limitat în special datorită bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii civile, la fel și cu agentul termic (gaz, încălzirea centralizată, etc). Nu în ultimul rând, prețurile și cursul valutar au înregistrat creșteri semnificative care adaugă și mai multă presiune într-o țară cu una dintre cele mai mari proporții a populației în risc de sărăcie. Aceste lucru de asemenea contribuie la acea anxietate latentă pe care o simți că plutește în aer și care este vizibilă și în contextul alegerilor”, a explicat acesta. 

Coșciug amintește și de încercarea unei grupări criminale „care cu doar câteva sute de milioane de dolari a reușit să distorsioneze masiv procesul electoral”.  

Centrul Chișinăului. Februarie 2023. Foto: Ion Surdu/TS

Trebuie să-i intereseze pe sibieni alegerile din Republica Moldova? Și de ce?

„Este o întrebare pe care o primesc foarte des în diverse contexte și care mie mi se pare greșită. Se pot menționa aici foarte multe lucruri pentru care cred asta. Unele sunt ușor de înțeles, ca de exemplu „datoria” pe care o are România față de RM în context istoric. Aș puncta însă câteva aspecte despre care nu ne place să discutăm - rolul periferic pe care România îl are pe scena internațională - vezi negocierile pentru „pace” în Ucraina - și cum RM poate fi acel context prin care să devenim un jucător important măcar la nivel regional. 

Pentru a face acest lucru avem nevoie de cercetare și leadership, lucruri care în momentul de față ne lipsesc. Așa ajunge ca o țară precum Polonia, care nu este nici vecină și nici atât de legată istoric să aibă programe de studiu, experți, cercetători și lideri politici care cunosc mai bine RM”, răspunde Anatolie Coșciug.

Acesta aduce în sprijinul afirmației sale mai multe informații. 

- La ultimele alegeri pentru președinte din România, au votat în secțiile din RM aproape 160.000 de persoane, mai mult decât în tot județul Vâlcea. În esență este ca și cum ai adăuga un județ sau două pe lângă cele 41 existe în ceea ce privește numărul de votanți; 

- Există probabil câteva sute de mii de persoane cu dublă cetățenie care locuiesc în România, dar care sunt în continuare bine ancorați în spațiile transnaționale care operează între cele două țări. La ultimele alegeri prezidențiale din RM mai mult de 26.000 de voturi au venit dinspre această comunitate.

- Există cel mai probabil câteva sute de mii de persoane care au dublă cetățenie și care nu locuiesc nici în România nici în RM, ci în alte țări membre UE. Din păcate, nu știm dacă și cum votează aceștia pentru că nu avem multe studii în această zonă, dar cel puțin anecdotic la ultima rundă de alegeri preferințele lor politice au fost diferite de cele ale majorității cetățenilor români din diaspora punând astfel umărul la direcția pro-europeană.

- Companiile din România, multe dintre ele din Sibiu, reprezintă principalul grup de investitori din economia RM și o bună parte din profiturile lor vin de acolo. Mai mult de atât, foarte multe din companiile internaționale folosesc România ca o punte pentru a intra pe piața RM iar companiile românești sunt cele care construiesc drumuri, rețele de apă-canal, clădiri, etc.

- România este principalul partener de drum pentru procesul de integrare europeană. Există numeroase proiecte de dezvoltare instituțională prin care se realizează transfer de know-how, câteva despre care știu că funcționează foarte bine pentru că am colaborat sau făcut interviuri cu oameni implicați în ele - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), Institutul Național de Statistică etc.

„Cred că este și o chestiune de mândrie sau ar trebui să fie - nu sunt multe exemple la nivel mondial - când liderii politici unui alt stat au preponderent cetățenia altui stat. Atât președintele Moldovei, cât și primul-ministru au cetățenia României și sunt foarte conectați de spațiul românesc cultural. La fel este cazul și pentru mulți alți lideri politici”, conchide lista intervievatul nostru.

Impactul alegerilor din Moldova

Nu doar rezultatele în sine, ci întreg procesul electoral și cum decurge acesta în RM este important pentru România. Cercetătorul Anatolie Coșciug vede mai multe posibile implicații: „Cred că ar trebui să vorbim în special de gradul de interconectare și colaborare dintre cele două țări care este astăzi mai mare decât oricând în ultimii 35 de ani. În anii 90 în România nu se dorea cu adevărat o apropiere de RM (probabil puțină lume își mai amintește că a fost un candidat din RM care obținut 2 % din voturi în alegerile din 1992 pentru președinte în România). În RM disponibilitatea a fost mai mare dar a scăzut cu timpul. Astăzi avem probabil cea mare parte a populației pe ambele maluri care văd pozitiv idea unei strânse colaborări - aproximativ 35-40% conform ultimelor sondaje. Alegerile din Moldova au cu siguranță o miză și în acest sens”

Cu toate acestea, Coșciug amintește că importanța procesului electoral peste Prut rezultă din faptul că „tot ceea ce ați văzut folosit în ultimele runde de alegeri din România - influența rețelelor sociale, grupările paramilitare, campanii de dezinformare, tehnici de polarizare, fabrici de boți, milioane de dolari din surse obscure etc. - a fost inițial testat în Republica Moldova și apoi aplicat în alegerile de aici”. 

„De fapt dacă vreți să știți ce urmează să fie folosit în rundele de alegeri următoare în țările din Europa de Este vă puteți uita la ce se testează electoral în Moldova acum. Pentru cine urmărește cu atenție subiectul, e mai palpitant și intrigant decât un serial pe Netflix.   

Există o serie de aspecte care au legătură directă și cu lumea politică din România. Apar tot mai multe dovezi că „fabrici de troli” lucrează și pentru anumiți actori politici din România. Tot prin Republica Moldova vin și finanțări după cum arată mai multe analize. Campanii de dezinformare folosesc tema unirii sau a alipirii de asemenea. Nu în ultimul rând, diverse alte modus operandi sunt testate în Republica Moldova și apoi exportate și în alegerile din România”, concluzionează Anatolie Coșciug.

Citește și: De ce ar trebui să-i intereseze pe sibieni alegerile din Republica Moldova

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi