Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) este o afecțiune deși frecventă, puțin cunoscută și recunoscută. În spatele unui sforăit intens, persistent, considerat de cele mai multe ori anodin, se poate ascunde un SASO cu repercursiuni nefaste, atât asupra pacientului cât și a anturajului cu riscuri majore (accidente rutiere, accidente de muncă, diverse afecțiuni cardiovasculare).

SASO se produce prin întreruperea completă a fluxului de aer în căile respiratorii superioare (apnee) sau diminuarea semnificativă a acestui flux aeric (hipopnee), pentru o durată de cel puțin 10 secunde. Numărul de evenimente obstructive din cursul unei ore de somn reprezintă indicele de apnee/hipopnee (IAH). Existența a peste 5 evenimente pe oră este patologică. Un IAH = 15-29/h reprezintă forma medie de boală, iar un indice AH > 30/h forma severă. Factorii de risc pentru apariția SASO sunt reprezentați de obezitate, circumferinţa mare a gâtului şi a abdomenului, afecțiuni endocrine (hipotiroidism, sindrom Cushing), diabetul zaharat, sexul masculin, vârsta, menopauza, consumul de alcool, fumatul, dimorfisme faciale.

Simptome nocturne

Pacienții cu SASO pot prezenta simptome nocturne: sforăit intens şi persistent, apnei semnalate de anturaj, cu sufocare, somn agitat, transpirații nocturne, urinări frecvente în cursul nopții, precum și diurne; cefalee matinală, somnolență excesivă în cursul zilei, scăderea gradului de atenție și concentrare, tulburări cognitive, anxietate, depresie. Investigarea gradului de somnolență diurnă se face prin aplicarea unui chestionar cu opt întrebări (scala de somnolență EPWORTH), care relevă riscul pacientului de a ațipi în diverse situații (privit la TV, citit, discuții cu o altă persoană, etc.). Pacienții care prezintă simptomatologia amintită anterior şi/sau care au un scor Epworth peste 11 puncte vor fi supuși unei investigații nocturne denumită poligrafie sau polisomnografie, în funcție de numărul de parametri care sunt vizați.

În urma acestei înregistrări nocturne se pot aprecia: indicele de apnee/hipopnee, gradul de desaturare (amplitudinea scăderii concentrației de oxigen din sânge), variațiile de frecvență cardiacă, tipul de apnee – centrală, obstructivă sau mixtă, microtrezirile – care duc la fragmentarea somnului ce devine extrem de neodihnitor, poziția din timpul somnului. În noaptea următoare pacienţii care prezintă sindrom de apnee în somn sunt ventilați, prin intermediul unei măşti faciale sau nazale, cu un aparat ce furnizează presiune pozitivă continuă (PPC), care este de fapt modalitatea principală de tratament. Sub acest tratament se obține o îmbunătățire semnificativă a stării clinice a pacienților, cu reducerea marcată a somnolenței excesive diurne, a cefaleii matinale, a anxietății, depresiei, tulburărilor sexuale și chiar scădere ponderală. De asemenea scade semnificativ riscul unor afecțiuni cardiovasculare asociate SASO (hipertensiune arterială refractară la tratament, cardiopatie cronică ischemică, infarct miocardic, tulburări de ritm cardiac, accident vascular cerebral, moarte subită în somn). La acestea se adaugă scăderea riscului de accidente rutiere în special în rândul șoferilor profesioniști.

Tratament

O minoritate din pacienți pot beneficia de alte tratamente: chirurgia ORL cu laser, proteză de avansare mandibulară, evitarea somnului în decubit dorsal la unele cazuri. Alinierea României la legislația europeană a dus la elaborarea unui ordin al Ministerului Sănătății (1255/2015), care stipulează că persoanele cu SASO formă medie (IAH=29/h) sau formă severă (IAH > 30/h), asociat cu somnolenţă diurnă excesivă, vor fi supuse unei examinări medicale, în cazul solicitării unui permis de conducere sau în cazul prelungirii celui existent.

Pacienţii care urmează tratament adecvat şi îşi controlează afecţiunea în mod corespunzător primesc aviz medical, care le conferă dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Pacienţii cu SASO moderat sau sever vor fi supuşi unor examinări medicale periodice la anumite intervale (trei ani pentru conducătorii auto din grupa I şi un an pentru cei din grupa II), pentru a stabili măsura în care respectă tratamentul, cu menţinerea unei vigilenţe adecvate.

de dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie, Sibiu

logo

Sursa foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

1 comentarii

emma-noelle

Acum 6 ani

Salu' mana! Nenea, nu-i mai lasati pe redactori sa doarma, ca vazurati ce simptome prezinta afectiunea...Mai bine sa posteze sub diferite pseudonime, fel de fel de mascarii...sau poate mai sparg si ei cate-un automat de cafeaua!...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus