“Dezvoltarea“ stațiunii Păltiniș la 5.000 de locuri de cazare o ia de la capăt. Primarul din Poplaca: “păi, nu s-a desființat?“

Înființată în 2011 în urma demersurilor Consiliului județean Sibiu, asociația pentru dezvoltarea stațiunii Păltiniș n-a avut prea mare activitate. Actuala conducere județeană vrea să "reactiveze" situația, spre nedumerirea unor primari din zonă, care consideră proiectul încheiat. În continuare, proiectele pe hârtie despre dezvoltarea de noi pârtii continuă cu episodul "stațiunea de la Bâlea".

Aproape 300.000 de lei a costat Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș-Cindrel. Banii au venit de la Consiliul județean Sibiu, instituția care în 2011 făcea public extrase din acest plan: 42 de pârtii cu o lungime totală de aproximativ 51 de km, cinci instalaţii majore de transport pe cablu, noi locuri de cazare (până la 5.000) şi parcare, trasee de drumeţie, de ciclism și tiroliene. Investiţiile totale erau aproximate atunci la 124 de milioane de euro. Respectivul plan de amenajare a teritoriului a fost supus dezbaterii publice, adoptat de consilii, discutat de factorii de mediu.

În vara lui 2011, președintele CJ Sibiu de atunci, Martin Bottesch, alături de primarul de atunci al Sibiului, Klaus Iohannis, și de primarul de atunci al comunei Poplaca, Cornel Surdu, semnau și înființarea Asociației de dezvoltare intercomunitară Păltiniș-Cindrel. "Asociaţia se constituie în scopul dezvoltării turistice a zonei Păltiniş-Cindrel", era rezumatul obiectivului acestei asociații. Dezvoltarea zonei avea să respecte planul de amenajare a teritoriului pe baza căruia care, doi ani mai târziu, au fost alocate 1,7 milioane de lei în vederea realizării unor studii de prefezabilitate și fezabilitate. Banii nu au mai fost cheltuiți, iar acum, șapte ani mai târziu, pentru unii primari lucrurile sunt "moarte". "Asociația aceea s-a dezvoltat, nu mai e în vigoare. Nu mai funcționa, cu părere de rău, așa că s-a desființat", spune Vasile Budin, primarul comunei Poplaca, al cărei teritoriu este, parțial, cuprins PATJ-ul din 2011.

"Desființarea" despre care vorbește actualul primar al comunei Poplaca este doar parțial reală: comuna pe care o conduce a ieșit din ADI Păltiniș Cindrel în 2016, când, într-adevăr, s-a dorit această dizolvare. "În mandatul trecut s-a dorit desființarea ADI Păltiniș-Cindrel și chiar s-au făcut demersuri în acest sens, dar s-a opus Primăria Sibiu, însă Primăria Poplaca a ieșit. Acum am reluat discuțiile cu primarii din unitățile teritorial-administrative care se află în raza de acoperire a Planului de amenajarea teritorială. Urmează să avem o întâlnire pentru a revitaliza acest proiect. A fost o discuție de principiu. Pe măsură ce vom face pași concreți vă vom ține la curent", spune actualul președinte al CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.

Deocamdată, în letargica asociație care are ca obiectiv dezvoltarea turistică a Sibiului va fi înlocuit reprezentantul CJ Sibiu. În locul lui Wiegand Fleischer, care a demisionat din funcția de vicepreședinte al CJ la finele anului trecut, va veni Christine Manta Klemens, actualul vicepreședinte al instituției județene.

Mai multe detalii despre planurile cu pârtiile de zeci de km de la Păltiniș puteți citi aici

Plus Bâlea: zona celor 200 de zile cu zăpadă

Cu un PATJ pentru Păltiniș ținut prin sertare, CJ Sibiu pregătește un nou astfel de document, dar de data aceasta pentru un proiect și mai mare: cel al dezvoltării turistice a zonei montane a masivului Făgăraș - zona Bâlea. Este vorba de o reiterare a proiectului din vremurile fostului regim ceaușist, de această dată readus în discuție de actualul Executiv. Primul pas - socotesc autoritățile locale - este un nou parteneriat, între județele Sibiu, Argeș și Brașov, parteneriat care să ducă la redactarea unui nou plan de amenajare a teritoriului. "Obiectivul acordului de parteneriat îl constituie realizarea în comun a promovării și dezvoltării turistice a zonei montane a masivului Făgăraș, identificarea unor soluții optime pentru crearea infrastructurii referitor la protecția mediului în zona montană a celor trei județe, precum și identificarea nevoilor și a obiectivelor de dezvoltare, concretizându-se în proiecte cu finanțare internă sau externă", se arată în raportul care însoțește proiectul de hotărâre pentru adoptarea de către CJ Sibiu a acordului în discuție.

Acordul de parteneriat are, în primă fază, și o perioadă de valabilitate, stabilită la zece ani. În toată această perioadă, "parteneriatul dintre părțile semnatare se va concretiza și se va realiza de către președinții consiliilor județene, semnatari ai prezentului acord, prin schimbul permanent de date și informații, precum și prin parteneriate cu alte instituții cu atribuții în gestionarea programelor naționale în scopul valorificării potențialului turistic și creării unor produse turistice competitive", după cum se arată în draftul de parteneriat.

Acesta este încheiat având la bază și un program cuprins în Masterplanul investițiilor în turism, adoptat anul trecut prin Hotărâre de guvern. Programul respectiv se numește "dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munții Făgăraș - 200 de zile cu zăpadă pe an - dezvoltare durabilă în Masivul Făgăraș".

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube