Grădina mea de la oraș poate fi atacată, dar și protejată: insectele dăunătoare și organismele utile

Am insistat pe parcursul articolelor publicate în cadrul proiectului „Grădina mea de la oraș” asupra atenției pe care trebuie să o acorde proprietarul acestui spațiu. Chiar dacă cei cu experiență spun că o astfel de grădină nu-ți fură mult din timpul liber, plantele au nevoie de îngrijire, ca orice organism viu.

Biologul sibian Iuliana Antonie a monitorizat în cadrul grădinii ecologice din Gușterița modul în care legumele și verdețurile sunt atacate de prădători, dar și cum unii dintre aceștia, dimpotrivă, au protejat plantele. Specialista ne explică faptul că zoofagii - adică acele organisme care își asigură existența pe seama hranei de origine animală - joacă un rol important în controlul populațiilor de dăunători, influențând mult dinamica acestora. Printre aceștia au fost identificați păianjenii (nicio specie de păianjen, din țara noastră, nu este periculoasă pentru om. Aceste nevertebrate se hrănesc cu muște, țânțari, păduchi de frunze, acarieni. Acarienii prădători se hrănesc cu acarienii de frunză și chiar cu omizi tinere) și miriapozii (se hrănesc cu resturi vegetale în descompunere, pot să atace și adulții sau larvele acestora. Sunt crepusculare sau nocturne).

De asemenea, entomofauna (totalitatea insectelor) este marea și nevăzuta armată aliată omului care asigură circuitele materiei organice în natură. Orice dereglare duce la pierderi de substanțe humice și prin urmare la scăderea fertilității solului. Jocul subtil al celor care compun entomofauna solului trebuie înțeles, iar intervențiile să fie judicioase și să asigure echilibrul optim între entomofauna utilă și cea dăunătoare astfel ca circuitele care prepară hrana plantelor să funcționeze asigurând fertilitatea durabilă.

Cu alte cuvinte, insectele utile contribuie la menținerea igienei, hrănindu-se cu adulții, larvele sau ouăle nevertebratelor considerate dăunătoare. Dintre acestea biologul amintește despre urechelniţa, deși majoritatea speciilor sunt omnivore, unele consumă și pradă vie: păduchi de frunze, ouă și larve de molii; biogrădinarii realizează o serie de „culcușuri” pentru a proteja aceste insecte; buburuzele sau mămăruțele cunoscute și sub denumirea de „boul-Domnului” protejează plantele din grădinile noastre, hrănindu-se cu păduchi de frunză, cu acarieni, larve de fluturi.

Cei cu grădină la sol pot întâlni coleopterele răpitoare din familia Carabidae numite gândacii „sângeroși” ori „răpitori”. „Sunt specii zoofage ce au toate însușirile de carnivor: mobile, zvelte, cu simțurile agere, dar și mandibule tăioase și ascuțite. Victimele lor sunt tot din lumea insectelor și uneori melcii de grădină. În literatura de specialitate este menționat faptul că aceste specii pot consuma cam de trei ori greutatea lor. Pentru a menține aceste specii zoofage în grădini este necesar să se creeze adăposturi: grămezi de ramuri, pietre, frunze, lemne”, explică Iuliana Antonie. Printre prădătorii utili se mai numără ploşniţele - care joacă un rol important în igienizarea grădinii.

Cunoașterea insectelor dăunătoare

Pe lângă speciile de nevertebrate, care joacă fiecare un rol important în buna funcționare a ecosistemului, există și speciile dăunătoare culturilor și care pot produce pagube importante. La scară largă, acestea pot avea și efecte economice, însă noi ne vom opri la micile grădini de la oraș – fie de la balcon, fie din preajma casei.

Dr. biolog Iuliana Antonie, de la Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, ULBS, a observat în „Grădina preotesei”, pe baza colectărilor directe de pe plante, o serie de specii dăunătoare care au produs pagube în biotopul cercetat. Iată mai jos principalele insecte de care trebuie ferite plantele:

Păduchele cenușiu al verzei (Brevicoryne brassicae L.) - atacă varza, gulia, ridichea, conopida, muștarul, rapița. Ploșnița roșie a verzei (Euryderma ornatum L.) - atacă varza, conopida, rapița, muștarul, ridichea. Ploșnița vărgată a umbeliferelor (Graphosoma lineatum L.) - întâlnită pe morcov. Gărgărița Baris laticollis Marsh - produce daune la varză și conopidă. Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra F.) - identificat pe varză, ridichi și muștar. Cărăbușul de mai (Melolontha melolontha L.) - larvele atacă partea subterană a tomatelor, verzei, morcovului. Buha verzei (Mamestra brassicae L.) - omizile atacă cu precădere varza cu căpățână. Albinița verzei (Pieris brasicae L.) - atacul este îndreptat spre varză, conopidă, hrean. Musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum Westwood) - întâlnită pe tomatele din solar; suge sevă pe dosul frunzelor.

Specialiștii spun că o serie de produse fitofarmaceutice naturale pot fi folosite pentru a proteja plantele. De exemplu, maceratul de urzică aduce o cantitate însemnată de azot și alte elemente minerale, determinând dezvoltarea armonioasă a legumelor. Acest îngrășământ natural prezintă și acțiune insecticidă și poate fi folosit în toată grădina, dar și în solar, cu excepția parcelelor unde sunt culturi de fasole, usturoi, ceapă care nu tolerează o cantitate de azot ridicată. De asemenea, coada calului și usturoiul sunt alte două produse naturale de protecție: în primul caz se utilizează tulpinile aeriene pentru un extract fermentat cu rol în revigorarea plantelor și împotriva purecilor., iar în al doilea - se obține o infuzie din bulbili cu rolul de a menține sub control ploșnița verzei.

 

Acesta este un material publicat în cadrul proiectului “Grădina mea de la oraș“, inițiat de Turnul Sfatului cu susținerea administrației locale. Scopul proiectului este acela de a determina cât mai mulți sibieni să își amenajeze o grădină de legume în balcon sau în jurul casei. 

“Grădina mea de la oraș“ este o acțiune cofinanţată de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității.

“Grădina mea de la oraș“ este o acțiune cofinanţată de Consiliul Județean Sibiu prin Agenda Comunității.

Sponsor principal: Oasis

Sponsor: Soma Sibiu

Partener: Grădina Verde Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).