Sâmbătă,
20.07.2024
Ploi Scurte
Acum
20°C

Emilian Tantana, inginerul sibian ajuns organizator de festival în Europa: ”Toată energia mea vine de la jazz. Jazz-ul ne ține în viață”

Emilian Tantana, inginerul sibian ajuns organizator de festival în Europa: ”Toată energia mea vine de la jazz. Jazz-ul ne ține în viață”

Emilian Tantana este o adevărată poveste. La cei aproape 62 de ani, reușește să îmbine toate activitățile sale cu pasiunea pe care o are încă din tinerețe, jazz-ul. Făcând parte din echipa de organizare a festivalului de jazz de la Sibiu de la mijlocul anilor 70, Emilian este în prezent stabilit în Austria, acolo unde nu a putut renunța la pasiunea care îi oferă cea mai multă energie și dragoste. În timpul în care nu lucrează ca inginer proiectant, Emilian coordonează clubul austriac de jazz „Jazzfreunde” din Bad Ischl, pentru a cărui activitate a fost și premiat săptămânile trecute.

Povestea lui Emilian începe la Sibiu, în anul 1975. Acesta este primul moment în care a luat contact cu lumea jazz-ului și în care și-a dat seama că vrea să exploreze mai mult acest domeniu. Primii pași spre această direcție i-a făcut pe când era la secția de mecanică a Liceului Industrial Numărul 6 din Sibiu.

„Ne întoarcem în anul 1975, an în care eu am început la Sibiu Liceul Industrial, secția de mecanică, la care exista un profesor care se ocupa de tinerii talentați ce cântau la instrumente sau vocal și încerca să alcătuiască formații de muzică. Pe vremea aceea cântam la acordeon și am fost selectat de dumnealui într-unul din ansambluri, dar întâmplarea a fost ca acel profesor, Nicolae Ionescu, să fie și președintele clubului de jazz din Sibiu”, își începe Emilian povestea.

Bob Berg și Emilian Tantana

De la muncă voluntară, la organizator de festivaluri 

Emilian își amintește că în fiecare vineri, la Clubul de Jazz, existau prelegeri cu benzi de magnetofon și discuri. Pe vremea aceea existau foarte puține concerte live, dar aveau să apară mai târziu. Când a descoperit această lume, nu a vrut să lase jazz-ul doar la stadiul de pasiune, astfel că între anii 1980-1982 a făcut un curs de istoria și estetica jazz-ului, tot sub îndrumarea lui Nicolae Ionescu.

„Însemna muncă voluntară, nu era nimeni plătit. În fiecare vineri existau prelegeri de jazz cu benzi de magnetofon, cu discuri, ce exista la vremea aceea, erau foarte puține concerte live. A fost pentru mine ca un fel de școală pentru că prin temele care se prezentau acolo se învăța foarte mult. Mai târziu, m-am interesat și mai mult de această muzică, am făcut un curs de istoria și estetica jazzului care a fost predat de profesorul Nicolae Ionescu la Școala Populară din Sibiu”.

Cum arătau primele festivaluri de jazz de la Sibiu 

La început, se implica în tot ceea ce însemna partea organizatorică a unui festival. De la aranjarea scaunelor și punerea de afișe prin oraș, până la preluarea grupurilor de artiști și integrarea lor în oraș și în evenimente, Emilian punea suflet și dragoste în fiecare activitate, la fel cum o face și în momentul actual.

„Ajutam în organizare, era nevoie de o mână de ajutor și făceam orice în sensul că aranjam scaunele, punem afișe în oraș unde erau locurile de afișaj, detalii organizatorice. În toamnă am intrat în club, în martie avea loc festivalul și am făcut parte din echipa de organizare. La început preluam grupurile de la gară, le duceam la hotel, apoi la sală pentru a face repetiții. Lucram în echipă, acestea au fost primele implicări în partea organizatorică”, detaliază Emilian.

În 1979 a devenit secretarul clubului de jazz, unde a început să organizeze și concerte live. La început, numărul lor era destul de redus, cam două concerte erau organizate într-un trimestru.  

„Imediat după ce am devenit secretar, am încercat să facem festivalul internațional. L-am mărit la patru zile de gale, până atunci erau doar trei. Am dezvoltat pe vremea aceea o competiție pentru artiștii debutanți care aveau talent și cântau, dar nu erau încă consacrați. La aceste competiții au fost nume care mai apoi au devenit nume mari din jazzul românesc, precum Ion Banciu Jr., Anca Parghel, sunt nume care pe vremea aceea doar ce apăruseră”, mai arată acesta.

Pawel Brodowski și Emilian Tantana

În 1980 a fost prima ediție internațională la care a venit prima formație din Praga. Prin intermediul ARIA, Agenția Română de Impresariat Artistic. singura agenție care putea lua legătură cu străinii, au venit la Sibiu formații din Bulgaria, Ungaria, CehoSlovacia, Polonia, URSS și chiar din Iugoslavia.

„Încet, încet, festivalul a devenit tot mai mare. Muzicienii au vorbit între ei și auzeau despre festival și veneau grupuri din țări la care nu erau instituții culturale, dar care își aranjau aceste participări la Sibiu la festival, își organizau singuri sponsori”, explică Emilian.

Pe lângă festivalul de jazz de la Sibiu, Emilian s-a implicat și în organizarea festivalului de jazz de la Costinești. „La acest festival am făcut parte din echipa de organizare din 1981 până în 1989. Era un festival care promova foarte bine jazz-ul românesc, iar în ultimul an, în '89, am reușit să-l facem și internațional aducând tot o formație din Praga. Acest lucru nu a fost anunțat oficial pentru că nu s-a dorit să-l facem internațional. A fost o formație de la Praga pe care am anunțat-o ca fiind turiști care se aflau întâmplător acolo și care și-au exprimat dorința de a cânta”.

Cum a plecat în Austria

De la an la an, Emilian începuse să-și facă legături în toată lumea. Un moment important pentru el a fost anul 1984, când la festival a fost invitat celebrul saxofonist Zbigniew Namysłowski din Varșovia, de șederea căruia la Sibiu, s-a ocupat chiar el.

„Un punct marcant a fost pentru mine participarea în anul 1984 a celebrului saxofonist Zbigniew Namysłowski din Varșovia la noi la festival de care m-am ocupat personal. A fost așa de impresionat de festival și de munca pe care am făcut-o și mi-a dat un autograf și m-a invitat la festivalul de la Varșovia, acesta a fost un pas important pentru mine”.

Emilian a acceptat invitația și a mers la Varșovia, unde a întâlnit jurnaliști și organizatori de festivaluri din toată lumea. Pe atunci, pentru a decide dacă o trupă poate participa sau nu la festival, Emilian avea ocazia să-i vadă performanța pe scenă și de abia apoi să ia decizia. Artiști precum Anca Parghel, Dan Mândrilă sau Mircea Tiberian sunt doar câțiva dintre cei pe care Emilian îi manageria la acele momente.

„Mergând la festivalul din Varșovia am întâlnit muzicieni din toată lumea, jurnaliști din toată lumea, organizatori de festivaluri, am primit invitații la mai multe festivaluri, festivalul de la Praga, de la Berlin, de la Leipzig. Mergeam la aceste festivaluri, unde se nășteau idei și multe proiecte noi. Ca să fim la actualitate exista acest schimb de experiență. Vedeam formațiile cum cântă și apoi le alegeam pe cele care să vină la noi”.

Spre finalul anului 1989, la 29 de ani, Emilian decidea să plece în Austria, țară în care este stabilit în momentul actual. Primii pași pe care i-a făcut au fost să-și perfecționeze limba engleză și să învețe limba germană. În luna aprilie, avea deja un loc de muncă stabil. Pe soția sa cu care are împreună trei băieți a cunoscut-o tot în Austria.

Nici în țara care avea să-i devină casă nu a stat departe de pasiunea sa

Ajuns în Austria, Emilian s-a implicat și se implică în continuare în lumea jazz-ului. În clubul de jaz al cărui președinte este acum, Emilian se integrase deja în anul 1993. Multe grupuri de artiști pe care clubul Jazzfreunde Bad Ischl le avea în program, Emilian le cunoștea din experiența pe care o dobândise. Are proiecte mari și continuă să le implementeze cu aceeași dragoste și pasiune.

„În 1993 eram deja integrat în echipă, fostul manager al clubului ajunsese la o anumită vârstă și mi-a predat mie conducerea clubului. În ianuarie 1994, după ședința de alegeri, am fost ales. Orașul Bad Ischl și împrejurimile au fost alese pentru 2024 capitală culturală europeană. Eu am un proiect foarte ambițios pe care am să-l fac în doi ani, 2023, ca avanpremieră, iar 2024 va avea ca temă Scena europeană de jazz în dezvoltare. Deci, următorii doi ani deja sunt plănuiți”.

Deși stabilit în Austria, Emilian a continuat să aibă legături strânse cu Sibiul și să aducă artiști la festivalul de Jazz de la Sibiu. „După anii 90, când trăiam deja în Austria, am continuat să sprijin festivalul de jazz de la Sibiu, aducând chiar formații și ajutând cu relațiile pe care le aveam deja. De exemplu, în anul 1995 am reușit să-l aduc la Sibiu pe celebrul saxofonist Jan Garbarek”.

Este foarte important să fii la zi cu tot ceea ce se întâmplă pentru a avea succes, spune Emilian. Conexiunea cu alte țări, dar și dorința de dezvoltare și de cunoaștere sunt esențiale pentru a reuși să te ridici la așteptările iubitorilor de jazz.

„Ca să fii la zi cu tot ce se întâmplă trebuie să fii prezent la multe festivaluri, la multe concerte. Înainte de pandemie aveam șapte festivaluri internaționale la care mergeam pe an, în Italia, Slovenia, în Germania, în Austria, în Spania, în Israel. Suntem conectați și mergem și ascultăm muzică live. E bine să te miști și să vezi ce se întâmplă. La Bremen, de exemplu, există un târg de jazz unde întâlnești de pe tot mapamondul, muzicieni, jurnaliști, organizatori, este important să fii conectat la lume, nu să rămâi izolat. În funcție de stilul de muzică, de mărimea formației, de ce instrumente sunt, alegem locația unde facem concertele”, apreciază Emilian.

Al di Meola, Emilian Tantana și Kevin Sedikki

„Jazz-ul ne ține în viață”

Recent, Emilian a primit, pentru toată activitatea sa organizatorică de la Clubul de Jazz din Bad Ischl, medalia de aur pentru cultură din partea statului federal Austria de Sus. „În landul în care trăim noi, Austria de Sus, în fiecare an se dau aceste distincții. Am fost onorat să primesc această recunoaștere. În discursul premergător primirii acestei medalii s-a menționat faptul că venisem cu un bagaj important în cunoștințe de jazz și o experiență în organizare din România. Motivarea pentru care am fost nominalizat a fost pentru munca neîntreruptă, dăruirea și angajamentul cu care lucrez de zeci de ani. Mi-a dat încă un impuls pentru următoarea decadă, să continui activitățile mele cu același elan”, mai povestește Emilian.

Inginerul proiectant în construcții de mașini full-time și organizatorul de festivaluri de jazz part-time iubește România și Sibiul. Vizitează locul din care a plecat în fiecare an și tot în fiecare an își propune să facă o drumeție pe un munte din România. I-ar plăcea, dacă ar fi posibil, să se creeze o arhivă cu tot ceea ce a însemnat festivalul de jazz de la Sibiu. „Dețin foarte multe programe de sală, afișe, poze de la festival. Părerea mea este că e păcat că nu există o arhivă cu edițiile care au avut loc la festivalul de la Sibiu. Poate că pentru anumiți oameni care au crescut din și cu acest festival ar fi fost important”, spune sibianul.

Pentru toate lucrurile pe care le-a făcut și pe care le face îi trebuie energie. Dacă îl întrebi de unde reușește să-și ia această energie, va spune că de la jazz. Pe lângă acesta, menținerea unui echilibru între material și spiritual este foarte importantă. Pentru Emilian, jazz-ul este un fel de elixir al tinereții, pe care l-a descoperit și de care nu se va mai desprinde niciodată. Pentru Emilian jazzul este „hrana spirituală”.

„Există un echilibru, îți trebuie o hrană materială și o hrană spirituală și dacă reușesc acest balans este minunat. Pe lângă acestea, mișcarea, sportul sunt foarte importante. Dacă am zece minute libere mă plimb, merg cu bicicleta, iau schiurile și fug. Trebuie să faci ceva pentru comunitate. Nu vreau să prezint doar jazz pentru generația tânără ci pentru toate generațiile, nu vreau să prezint doar jazz modern, ci și jazz din anii 1900, până la cea mai modernă formă de prezentarea a acestui gen. Toată energia mea vine de la jazz. Jazz-ul ne ține în viață. Țin să le mulțumesc tuturor celor care au crezut în mine și celor care mi-au fost alături în toată această perioadă de neuitat”, își încheie Emilian povestea.

Sursă foto principală: Rudi Gigler

Sursă fotografii: Arhiva personală

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus