Dirijorul Gabriel Bebeșelea: Există o energie specială pe care Sibiul o emană

Sibian la origine, Gabriel Bebeșelea este dirijor principal al Filarmonicii “George Enescu” din București, al Filarmonicii de Stat “Transilvania” din Cluj-Napoca, director muzical și dirijor principal al Filarmonicii Naționale a Macedoniei. În 2011, Bebeșelea a fost numit dirijor principal al Operei din Iaşi, devenind cel mai tânăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România.

Începând cu anul 2019 el este director artistic al Festivalului Musica Ricercata din orașul său natal, Sibiu. Despre acest festival am stat de vorbă, precum și despre energia Sibiului pe timp de vară, cultură și surpriza pe care a pregătit-o sibienilor: “La foresta d’Hermanstad” în premieră în Piața Mare.

În pandemie, când piețele Sibiului erau goale, toată lumea spunea că în vremuri grele oamenii renunță la artă, cultură, rezumându-se la strictul necesar. Acum, weekend de weekend centrul Sibiului este plin și concertele se țin lanț. Dumneavoastră cum ați depășit pandemia și cum vedeți întoarcerea românilor spre frumos?

Toată planeta am trecut prin aceeași situație, așa că am depășit situația lockdown-urile succesive la fel ca orice altă persoană de pe glob. Dar pandemia nu a depășit-o nimeni, e doar o altă abordare în lupta cu virusul, una în care ne învățăm să trăim cu acesta în formele lui nu atât de periculoase. Acum ne aflăm în momentul în care ne reinventăm și încercăm să revenim la obiceiurile noastre de dinainte, chiar dacă, fie din cauza virusului, fie din cauza războiului, e tot mai clar că viața nu va mai fi la fel ca până la începutul lui 2020. Ce e important acum, e să revenim la o oarecare normalitate, oricum ar arăta ea, iar prezența la evenimente de cultură e vitală pentru aceasta.

Cum regăsiți Sibiul estival, orașul plin de viață și energie?

Nu vin foarte des la Sibiu și recunosc că nu am foarte multe grade de comparație, dar energia și vitalitatea estivală a orașului mi-e foarte vie în memorie din anii copilăriei și liceului petrecuți aici. Există o energie specială pe care Sibiul o emană și tocmai de aceea am dorit ca împreună cu colegii mei să facem Festivalul Musica Ricercata aici.

Am văzut că dedicați ediția din acest an a Festivalului Musica Ricercata unui concept al păcii. Ba chiar încurajați spectatorii să doneze pentru ucraineni. Cât de mult v-a afectat războiul?

Cred că pe toți ne-a afectat și o să ne afecteze războiul în variate forme și diverse grade. Cu toate acestea, cred că cel mai important lucru e cum putem să fim solidari, uniți și empatici. Traversăm mai multe crize în această perioadă și tocmai de aceea conceptul ediției din anul acesta are două valențe: cea a păcii și cea a naturii. Toate evenimentele, concerte, recitaluri, discuții cu publicul, pornesc de la aceste două linii.

Premieră: Fragment din La foresta d’Hermanstad - Pădurea Sibiului, opera scrisă în 1812 de unul dintre cei mai importanți compozitori italieni, live în Piața Mare

Festivalul debutează cu o compoziție scrisă acum trei secole denumită „Dansul marii pipe a păcii” din opera Indiile galante de Jean-Philippe Rameau și se încheie cu cel mai puternic și important simbol al păcii din întreaga istorie a muzicii: Simfonia a IX-a „Oda bucuriei” de Ludwig van Beethoven.

Într-un mod absolut extraordinar pe 1 august în Piața Mare vor fi pe scenă 120 de muzicieni din Ucraina, Moldova, România și alte țări din Uniunea Europeană, toți reuniți pentru a transmite acest mesaj de pace. Absolut emoționant este faptul că pe scena din Piața Mare, interpretând această capodoperă a păcii, alături de ceilalți muzicieni, va fi corul Filarmonicii din Vinița (Ucraina), oraș care chiar acum câteva zile a fost puternic bombardat.

Dvs. cum diferențiați arta și cultura rusă, marii compozitori spre exemplu, de Rusia politică și belicoasă de astăzi? Credeți că artiștii ruși ar trebui interziși în Europa de Vest? Este o idee pe care am tot auzit-o în această perioadă...

Aici sunt mai multe probleme într-una singură. Dacă e să vorbim de autorii, compozitorii, poeții ruși deveniți clasici, e absolut deplasat să fie interziși. Ce legătură au Tolstoi, Ceaikovski, Dostoievski cu ce se petrece acum în Ucraina? Dar dacă vorbim de reprezentanți ai artei ruse din zilele noastre, consider că e important să fie oameni. Cred că trebuie diferențiat foarte clar între cei care sprijină atrocitățile din Ucraina, chiar și tacit, și cei care sunt vocali împotrivă. Iar aici nu e vorbă ca artistul să aibă o voce politică, ci o voce a rațiunii, a umanității și a solidarității.

Vorbiți-ne puțin, vă rog, și despre “La foresta d’Hermanstad”. Cum ați descoperit această operă și cum a ajuns Sibiul să atragă atenția compozitorilor napoletani în urmă cu 200 de ani? 

Opera „La foresta d’Hermanstad” (Pădurea Sibiului) a fost compusă în 1812 de unul din cei mai importanți compozitori italieni ai epocii, Valentino Fioravanti, pe libretul lui Andrea Leone Tottola. A durat destul de mult până am găsit manuscrisul acestei opere pentru că nu cunoșteam nici autorul, nici titlul și nici orașul, dar după multe căutări am reușit să ajung la el, să-l transcriu și să-l pregătesc pentru interpretare, la mai bine de două secole de la premiera absolută.

Libretul se bazează pe o piesă de teatru pariziană foarte populară la începutul secolului XIX, iar după ce Napoleon a cucerit Napoli, noua conducere franceză a impus o revoluție culturală inclusiv prin a promova subiecte populare în lumea culturală din Paris. În epoca respectivă, Sibiul era capitala Transilvaniei, cea mai estică zonă a Imperiului Habsburgic, din care și multe ducate italiene făceau parte, iar diversitatea culturală și a națiunilor din acest spațiu geografic a fost fascinantă pentru Louis-Charles Cagniez, autorul piesei „La foret d’Hermanstad” din 1806. 

Ca să tragem o concluzie: Muzica ne unește de sute de ani, chiar și pe vreme de molimă, ori război?  

Bineînțeles că ne unește și tocmai acest lucru îl va demonstra nu doar Festivalul Musica Ricercata, ci mai ales prezența publicului la orice eveniment muzical de calitate.

Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa Prof. Mark Stringer.

Festivalul Musica Ricercata se desfășoară în perioada 28 iulie – 1 august în Sibiu, în fiecare zi în altă locație: joi 28 iulie – Biserica Romano-Catolică Ursulinelor, vineri 29 iulie – Parcul Astra, Biblioteca Astra, sâmbătă 30 iulie – Erasmus Buchercafe, Biserica Evanghelică Sf. Ioana, duminică 31 iulie – Primăria Sibiului, luni 1 august – Piața Mare, Concert Extraordinar de inchidere. Intrarea este libera la toate evenimentele.

Sursa foto: Ionuț Macri

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815