Veniturile conducerii ULBS: Mai mulți bani din cercetare, după alegeri. ”E destul de răspândită prejudecata că un cadru didactic cu funcție de conducere nu mai are timp și de cercetare”

Venituri de două ori mai mari au fost achitate de Universitatea Lucian Blaga rectorului Sorin Radu și prorectorului Andrei Terian, în ultimele 12 luni, față de perioada în care aceștia nu ocupau funcții de conducere.

”Proiectele de cercetare se câștigă foarte greu”

Diferența e făcută de salariile mai mari, funcțiile de rector și cea de prorector fiind remunerate în plus, însă banii vin și din proiectele de cercetare, în care cei doi sunt implicați. În ultima declarație de avere, Sorin Radu a raportat câștiguri de aproape 100 de mii de lei din cercetare, în timp ce Andrei Terian a anunțat că a obținut de la ULBS, în total, 263.425 lei în 2022, față de puțin peste 120 de mii, în 2018. Din cercetare, în ultimele 12 luni, Terian a obținut 130.439 de lei, jumătate din veniturile total obținute de la ULBS.

Conducerea Universității explică faptul că este o prejudecată să gândești că o funcție de conducere nu-ți mai oferă timp și pentru cercetare.

Solicitată de Turnul Sfatului pentru a explica situația în care veniturile celor doi au crescut substanțial din cercetare din momentul în care au ajuns în funcții de conducere, Universitatea a explicat faptul că atât Radu, cât și Terian au fost tot timpul preocupați de cercetare, iar timpul le permite, chiar dacă acum au îndatoriri mai importante decât înainte.

”Proiectele de cercetare se câștigă foarte greu, în urma unor competiții dure, cu rate de succes foarte mici, în care candidații sunt evaluați strict pe baza performanțelor lor științifice, și nu în funcție de pozițiile administrative pe care le ocupă. Dimpotrivă, e destul de răspândită prejudecata că un cadru didactic cu funcție de conducere nu mai are timp și de cercetare – iar această prejudecată se manifestă uneori prin depunctarea nejustificată a persoanelor cu funcții de conducere în diverse competiții de proiecte. Prin urmare, funcția de conducere este mai degrabă un impediment decât un avantaj în cercetare: și prin timpul pe care ți-l consumă, și prin „imaginea”/prejudecata pe care ți-o creează”, precizează ULBS într-un răspuns transmis redacției Turnul Sfatului.

Cum au crescut veniturile

Rectorul Sorin Radu a obținut venituri totale, raportate în declarația din 2022, de 280.047 lei, dintre care aproape 100 de mii de lei au venit în urma activității de cercetare. În declarația din 2019, acesta raporta venituri totale de 179.155 lei, iar în declarația din 2020, ultima dinaintea alegerii în funcția de rector, anunța venituri din proiecte în valoare de 74.224 lei.

Andrei Terian avea în 2018 venituri de la ULBS de 120 de mii de lei, iar patru ani mai târziu ajungea la peste 263 de mii de lei.

Horațiu Dura, Raluca Sassu și Adrian Pascu, ceilalți prorectori ai ULBS nu au anunțat în ultimele declarații de avere venituri din cercetare, însă și în cazul lor veniturile s-au dublat în ultimii cinci ani.

Veniturile de la ULBS ale rectorului Sorin Radu

2022

Salariu de bază rector: 180.382 lei

Cercetare proiect Vizium: 16.610 lei

Cercetare proiect Transhirol: 6.084 lei

Proiect POCU ID 146587: 59.193 lei

Școala doctorală: 17.778 lei

Proiecte: 99.665 lei

Total: 280.047 lei

2021

Salariu de bază: 181.297

Plata cu ora conducere doctorat: 11.787 lei

Grant de cercetare UEFISCDI: 37.884 lei

Proiect POCU: 12.256 lei

Proiecte: 61.927 lei

Total: 243.224

2020

Salariu titular ULBS: 140.195 lei

Plata cu ora conducere doctorat: 18.628 lei

Grant de cercetare: 35.448 lei

Proiect POCU: 20.148 lei

Proiecte: 74.224 lei

Total: 214.419

2019

Salariu titular + comisii doctorat + salarii granturi, etc: 179.155 lei

2018

Salariu titular + comisii doctorat + salarii granturi, etc: 114.667 lei

Declarație de avere Sorin Radu

Conform ultimei declarații de avere, rectorul Sorin Radu deține un teren agricol de 5.000 de metri pătrați în comuna Roșia, moștenit în 2012, trei case în comuna Mohu și un apartament de 40 mp în Șelimbăr, achiziționat în 2015.

Cele trei caSe din Mohu sunt cumpărate în 2000 (140 mp), 2020 (41 mp) și 2022 (68 mp).

Familia Radu deține două autoturisme, o Toyota Corolla, fabricată în 2009 și un Volkswagen Eoss din 2008.

În total are datorii la bănci de aproape 300 de mii de lei. În total, soții Radu au avut venituri cumulate de aproximativ 340 de mii de lei, pe parcursul anului trecut.

Declarație de avere conf.univ.dr. Horațiu Dura

Horațiu-Emilian Dura, prorector al ULBS, are conform declarației de avere două terenuri de 200 mp în Orlat și de 560 mp în Căpâlna (Alba), primul fiindu-i donat în 2002, iar celălalt fiind cumpărat în 1999.

Pe parcursul acestui an a vândut un apartament cu 55 de mii de euro.

Familia Dura deține o casă de 220 mp în Sibiu, construită în 2009 și 4 autoturisme: o Alfa Romeo Giulia din 2019, o Alfa Romei 159 din 2006, un Land Rover Discovery Sport din 2015 și un Jeep Wrangler fabricat în 2004, iar în conturi au 34 de mii de lei și 60.400 de euro.

Veniturile familiei depășesc suma de 570 de mii de lei.

Venituri obținute de Horațiu Dura

2018 nu a depus

2019 – 6.390 lei

2020 – 395.084 lei inclusiv Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – 170.532 lei

2021 – 118.205 ULBS (plus 224.552 lei SCJUS)

2022 – 135.739 ULBS (222.679 lei SCJUS)

Declarația de avere a prof. univ. dr. Andrei Terian

Prorectorul Andrei Terian deține alături de soția sa 5 terenuri, din care unul de 0,11 hectare în intravilanul localității Certeju de Susu, județul Hunedoara, un alt teren de 0,92, de această dată agricol, în aceeași localitate, altul de 2.04 hectare, tot agricol în localitatea Harău (jud. Hunedoara), tot aici unul de 0,35 de hectare în intravilanul localității și o pădure de 1,21 hectare tot în localitatea Harău. Toate terenurile au fost moștenite în anul 2018.

Soții Terian dețin 4 apartamente în Sibiu: 73 mp, cumpărat în 2004, 48 mp, cumpărat în 2011, 116 mp, cumpărat în 2016 și unul de 57 mp, cumpărat în 2019.

Dețin și o casă de 142 de mp, moștenită în 2018, în comuna Certeju de Sus.

Conform declarației de avere, soții Terian dețin un autoturism Volkswagen Tiguan fabricat în 2021 și au bancă 60 de mii de lei.

Pe parcursul anului trecut, soții Terian au avut venituri de peste 400 de mii de lei.

Veniturile obținute de Andrei Terian-Dan de la ULBS în ultimii 5 ani

2018 – 120.018 lei

2019 – 180.724 lei

2020 – 214.001 lei

2021 – 217.200 lei

2022 – 263.425 lei

Declarația de avere a prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu 

Prorectorul Adrian Pascu deține un teren în intravilanul comunei Șura Mică, de 780 mp, achiziționat în 2015 și un apartament de 61,22 mp în municipiul Sibiu, cumpărat în 2010.

Soții Pascu dețin două autoturisme: o Dacia Sandero fabricată în 2016 și un Volvo XC60, fabricat în 2014.

Nu dețin bani în bancă, însă au credite în valoare totală de peste 100 de mii de lei și 5000 de euro, scadente în 2024 și 2025.

Soții Pascu au avut venituri totale, în ultimele 12 luni, de 300 de mii de lei.

Veniturile obținute de Adrian Marius Pascu de la ULBS în ultimii 5 ani

2018 – 99.231 lei

2019 - 129.045 lei

2020 – 143.965 lei

2021 – 164.721 lei

2022 – 174.625 lei

Declarația de avere a prof. univ. dr. Raluca Sassu

Prorectorul Raluca Sassu deține, conform ultimei declarații de avere, două terenuri agricole, unul de 2.200 de mp în intravilanul municipiului Sibiu și un altul, agricol, de 750 mp, în orașul Săliște, pe care l-a primit ca donație în anul 2016.

Soții Sassu dețin trei autoturisme, un Volvo fabricat în 2007, un Opel din 2005 și un Mercedes din 2011 și trei remorci.

Nu deține bani în conturi, însă are o datorie de 125 de mii de lei, scadentă în anul 2026.

În total, soții Sassu au avut pe parcursul ultimelor 12 luni venituri de puțin peste 400 de mii de lei.

Veniturile obținute de Prof.univ.dr. Raluca Sassu de la ULBS în ultimii 5 ani

2018 – 56.843 lei

2019 – 111.776 lei

2020 – 122.275 lei

2021 – 140.161 lei

2022 – 185.671 lei

Răspunsul complet primit de la conducerea ULBS:

Stimate domnule Alin Bratu,

Înainte de toate, vă mulțumim pentru interesul acordat activității de cercetare desfășurate de către conducerea ULBS. Ne-am bucura mult dacă, indiferent de concluziile la care veți ajunge cu privire la veniturile noastre, materialul dv. ar contribui și la popularizarea importanței cercetării în rândurile tinerilor studioși, care să devină interesați de această activitate și să alimenteze apoi cu ideile lor proaspete cercetările viitoare din România.

E un lucru de care avem mare nevoie, întrucât în rankingurile internaționale recente calitatea cercetării a devenit cel mai important indicator de măsurare a excelenței în universități. Tocmai de aceea, conducerea actuală a ULBS a considerat încă de la preluarea mandatului că este necesară o schimbare de paradigmă și o reorientare a instituției în această direcție, iar cea mai bună strategie în acest sens este exemplul personal.

De altfel, activitatea de cercetare nu este un lux, ci reprezintă o componentă esențială a profesiei de cadru didactic universitar. Iar atât rectorul, cât și prorectorii ULBS rămân, dincolo de funcțiile lor, cadre didactice. E adevărat că uneori cercetarea de performanță necesită eforturi suplimentare din partea personalului cu funcții de conducere. Însă aceste eforturi sunt necesare. Altfel, cum și-ar mai putea legitima rectorul sau, mai ales, prorectorul responsabil cu cercetarea funcțiile pe care le ocupă dacă unul dintre punctele slabe ale activității lor ar fi tocmai cercetarea?

Pe de altă parte, succesul activităților și al proiectelor de cercetare nu are nimic de-a face cu funcțiile de conducere pe care le ocupă sau nu un anumit cadru didactic. Proiectele de cercetare se câștigă foarte greu, în urma unor competiții dure, cu rate de succes foarte mici, în care candidații sunt evaluați strict pe baza performanțelor lor științifice, și nu în funcție de pozițiile administrative pe care le ocupă. Dimpotrivă, e destul de răspândită prejudecata că un cadru didactic cu funcție de conducere nu mai are timp și de cercetare – iar această prejudecată se manifestă uneori prin depunctarea nejustificată a persoanelor cu funcții de conducere în diverse competiții de proiecte. Prin urmare, funcția de conducere este mai degrabă un impediment decât un avantaj în cercetare: și prin timpul pe care ți-l consumă, și prin „imaginea”/prejudecata pe care ți-o creează.

În ceea ce-i privește pe d-nii prof. Sorin Radu și prof. Andrei Terian, dacă veți parcurge comparativ declarațiile lor de avere din ultimii 10 ani, veți observa că ei au fost implicați constant în proiecte de cercetare, iar funcțiile nu i-au împiedicat până acum să câștige proiecte noi și să realizeze cercetare de excelență. Mai mult, toate proiectele de cercetare pe baza cărora cele două cadre didactice au obținut venituri suplimentare în anul 2021, fie în calitate de directori, fie de membri în echipă, au fost câștigate exclusiv prin competiție, pe baza CV-urilor lor. Niciunul dintre ei nu a primit vreun proiect de cercetare „cu dedicație” sau nu și l-a adjudecat în mod arbitrar, în virtutea simplei funcții pe care o ocupă.

În plus, credem că este important să aveți în vedere și o serie de particularități ale proiectelor de cercetare. Mai întâi, tocmai pentru că sunt câștigate pe baza CV-ului unei anumite persoane, proiectele de cercetare nu sunt, în general, transmisibile către alți directori, întrucât se consideră că doar persoana care le-a conceput are competențele necesare pentru a le duce la bun sfârșit. Apoi, unele competiții de cercetare au standarde specifice și nu le permit directorilor lor să lucreze „mai mult” sau „mai puțin”, după bunul plac. De exemplu, competiția europeană ERC Consolidator, în cadrul căreia d-l Terian a câștigat proiectul TRANSHIROL – cel mai prestigios proiect european de cercetare câștigat până acum de o universitate românească, cu un buget de 1,45 milioane de euro, despre care a scris și Turnul Sfatului –, îi impune directorului de proiect o angajare de minim 40% dintr-o normă de cercetare, remunerată după tarife europene.

Prin urmare, faptul că d-nii prof. Sorin Radu și prof. Andrei Terian au avut, în calitate de rector, respectiv prorector responsabil cu cercetarea, venituri din cercetare mai mari decât înainte nu se datorează în niciun caz funcțiilor de conducere pe care ei le ocupă, ci exclusiv faptului că au reușit să câștige proiecte de cercetare mai multe și mai consistente. În plus, reușitele lor nu s-au oprit la nivelul anului 2021: în anul 2022, d-l prof. Radu a reușit să câștige, în cea mai prestigioasă competiție națională de cercetare, proiectul PCE Supuși sau cetățeni... (fiind singurul cadrul didactic din ULBS, dar și singurul rector din România care a reușit acest lucru), în timp ce d-l prof. Terian a câștigat, în calitate de director, proiectul european de tip Twinning ELABCHROM (o premieră pentru ULBS, care va primi un buget de peste 1 milion de euro).

Ce ni se pare important de subliniat aici este că de proiectele de cercetare amintite mai sus nu beneficiază doar directorii lor: beneficiază, înainte de toate, întreaga echipă de cercetare a proiectului, întrucât toate proiectele respective sunt proiecte de echipă (și merită punctat, în acest sens, că în cadrul proiectelor de cercetare câștigate doar în ultimii 2 ani de către d-nii Radu și Terian s-au creat în ULBS peste 100 de noi poziții de cercetători cu normă întreagă sau parțială); beneficiază, apoi, în mod direct instituția, întrucât din aceleași proiecte s-au făcut sau se vor face investiții consistente în infrastructura de cercetare a ULBS; și, nu în ultimul rând, de proiectele de cercetare beneficiază, fie și în mod indirect, tot instituția, pentru că rezultatele cercetării se convertesc atât în finanțare suplimentară atrasă de la bugetul de stat pentru ULBS, cât și printr-o mai bună poziționare a universității în clasamentele internaționale. De altfel, creșterea evidentă a calității cercetării desfășurate la ULBS în ultimii ani a fost unul dintre principalele argumente pentru care universitatea sibiană a fost acceptată anul trecut în cel mai prestigios consorțiu universitar național (UNIVERSITARIA) și într-o puternică alianță europeană (FORTHEM, confirmată ca Universitate Europeană cu doar două zile în urmă).

Încă o dată, vă mulțumim pentru atenția acordată subiectului și vă rugăm să nu ezitați să ne contactați în cazul în care doriți să vă furnizăm informații suplimentare cu privire la corelația dintre activitatea de cercetare și veniturile conducerii ULBS.

Cu stimă,

Conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro