„Știi de Curmătura? Un pic mai sus e pensiunea unde lucrez”. Numărul străinilor în Sibiu aproape s-a dublat în ultimii 2 ani. Cei mai mulți sunt muncitori aduși din Nepal și Sri Lanka

În ultimii 2 ani numărul cetățenilor străini care au obținut permis de ședere aproape s-a dublat sau în cifre absolute a crescut cu aproape 1.000 de persoane. Cel mai mult a crescut numărul persoanelor originare din Asia, anume Nepal și Sri Lanka, care au venit aproape exclusiv în scop de angajare. Doar unul dintre ei studiază în Sibiu.

Ngema Lama are 26 de ani și vine din orașul Sindhuli din Nepal. Se află de 4 luni în Sibiu. A venit în România cu un grup de 15 persoane, toți în căutare de un loc de muncă mai bine plătit decât la ei acasă. Are un contract de muncă pentru 2 ani. Majoritatea lucrează în domeniul curățeniei, dar sunt și nepalezi care au ajuns pe șantierele de construcții din Sibiu.

Ngema lucrează la unul dintre hotelurile din Piața Mare. „Fac curățenie în cameră, aranjez paturile, spăl în baie. Eram în căutarea de un loc de muncă. Am aplicat la o agenție, care era în căutare de muncitori pentru Europa și așa am ajuns aici. Eu lucrez la The Council, iar alți prieteni de-ai mei lucrează în alte locații din Sibiu – la restaurante, în construcții. Unii sunt în Rășinari, la Promenada Mall”, ne spune tânărul.

Despre Sibiu, nepalezul spune că îi place tot și după câteva secunde de gândire nu găsește nimic să spună ce nu-i place. „Totul îmi place. Cel mai mult îmi place centrul orașului, biserica”. În ceea ce privește mâncare, „îmi place pizza. Am încercat sarmale, mămăliga. Sunt bune”.

Ngema Lama

Tot din Nepal este și Suman Tamang (foto principală), care cunoaște și câteva cuvinte în limba română, tânărul fiind în Sibiu din anul 2021. „Știi de Curmătura? Un pic mai sus e Pensiunea Mai. Lucrez ca menajer acolo. Îmi place. La început a fost un pic dificil pentru mine, pentru că nu știam limba”, explică tânărul din Nepal. Suman vine din Pokhara, care este al doilea cel mai populat oraș din Nepal, după Kathmandu.

„Cel mai mult îmi place să mă plimb noaptea în Sibiu. Mă simt bine. Îmi place designul și artele. Sibiul e faimos, cred eu. Diferența față de Nepal se vede în arhitectură: casele sunt moderne, noi nu avem biserici”, povestește tânărul despre cum vede orașul de pe Cibin.

Spune că integrarea în societatea sibiană are provocările ei, dar nu se plânge. „La magazine oamenii vorbesc ok. Câteodată cineva mă întreabă Ești chinez? Le spun, nu sunt din Nepal. A, nepalez!”

Mâncărurile cu fasole și ciorbele sunt preferatele lui Suman atunci când îl întrebăm despre mâncare. „Îmi plac vinetele cu pâine, îmi plac supele – ciorba de fasole, ciorba de burtă. Câteodată mănânc prea mult. Dar nu-mi place mirosul sarmalelor”. Mirosul doar, gustul e bun, ține să precizeze nepalezul.

Crede că a avut noroc ajungând în România. Ca tânăr, în Nepal nu poți să ai stabilitate financiară, argumentează el. „Eram în căutare de job în Nepal. Am avut un interviu, apoi am ales România. Am avut noroc să pot să vin aici. La noi în țară e foarte greu. Nu se fac bani mulți. Poți lucra 10-15 zile apoi să pleci de la muncă. Nu e stabilitate din acest punct de vedere și e foarte greu pentru tineri. Aici, spre comparație cu Nepal, se plătește bine. Acolo după ce câștigi ceva bani, îi cheltui a doua zi, pentru că-s puțini. Aici, după ce muncesc o lună, am o stabilitate pentru 15 zile. Ajută mult”, explică Suman.

Câți străini din afara UE sunt în Sibiu

În legătură cu interesul companiilor din România în general și a celor din Sibiu pentru atragerea forței de muncă din străinătate, în special din Asia, am solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări informații cu privire la evoluția numărului de cetățeni străini care au obținut permise de ședere în Sibiu în ultimii 2 ani.

Am întrebat instituția câți cetățeni străini (din țări non-UE) sunt în prezent înregistrați oficial în județul Sibiu, din ce țări provin aceștia și care sunt motivele aflării lor în România. Dar și de câte ori a fost solicitat IGI Sibiu de către alte instituții să intervină sau să verifice situația unor cetățeni străini în contextul unor evenimente neplăcute în care aceștia sunt implicați sau dacă, în general, sunt implicați cetățenii străini în evenimente neplăcute.

Astfel, la începutul acestui an, situația de la 31 ianuarie 2023, în total în județul Sibiu aveau permis de ședere 2.284 de persoane, dintre care 1.411 în municipiul Sibiu. Spre deosebire de ultimii 2 ani, numărul acestora aproape s-a dublat: 2.114 de persoane (1.260 în mun. Sibiu) erau la finalul anului 2022 și 1.366 persoane (838 în mun. Sibiu) la finalul anului 2021.

Permisele de ședere obținute de aceștia sunt eliberate pentru perioade scurte sau permanent.

Totodată, în ultimii 2 ani s-a schimbat și vârful clasamentului țărilor din care provin cetățenii străini în Sibiu. În 2021 cei mai mulți erau din Nepal (192), urmați de Turcia (180), Moldova (176), Sri Lanka (122), India (73) și alte țări (623).

În anul 2022, nepalezii au continuat să fie majoritari (318), dar au fost ajunși din urmă de cei din Sri Lanka (269) și din India (232), fiind urmați de cetățenii din Republica Moldova (199), Turcia (187) și alte țări (909).

Situația de la 31 ianuarie 2023 arăta în felul următor:

Nepal – 369 persoane

Sri Lanka – 275

India – 275

Moldova – 198

Turcia – 197

Alte țări – 970

De ce vin străinii în Sibiu? Cei mai mulți, pentru bani

În ceea ce privește scopul șederii cetățenilor străini în Sibiu, datele IGI transmise la solicitarea Turnul Sfatului arată că majoritatea vin pentru a se angaja în câmpul muncii: peste 50% dintre imigranți.

Printre alte motive sunt menționate „Membri de familie”, „Studii”, „Ședere permanentă”, „Alte scopuri” și „Protecție internațională”. Mai jos este statistica oficială privind țara de origine și scopul șederi al cetățenilor străini la începutul anului 2023.

Câți ucraineni sunt în Sibiu

Am întrebat reprezentanții IGI, în acest context, câți cetățeni ucraineni au ales Sibiul ca și locație provizorie de la declanșarea războiului din țara vecină. Datele oficiale arată că la începutul acestui an un număr de 1.613 ucraineni beneficiază de protecție temporară, ca urmare a declarării reședinței pe raza județului Sibiu.

Instituția a eliberat însă 28 de permise de ședere temporară: unul pentru angajare, unul pentru studii, doi pentru protecție internațională, opt pentru ședere permanentă și 16 ca „membri de familie”.

Permisul de ședere se poate prelungi

Dreptul de ședere temporară în România este reglementat de OUG nr.194/2002. Conform legislației, acest drept se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an în condițiile prevăzute de lege.

„Conform alin. 4 al aceluiași articol, prelungirea dreptului de ședere se poate acorda și pentru perioade mai mari de un an în condițiile prezentei ordonanțe (de exemplu, străinilor, lucrători înalt calificați li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani sau

Art.62 (5) Dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere pe termen lung li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru perioade de până la 5 ani”, ne-au explicat reprezentanții Inspectoratului pentru Imigrări.

Cele mai multe astfel de solicitări vin din partea străinilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, India, Moldova, Turcia. Majoritatea străinilor solicită prelungirea dreptului de ședere, a precizat IGI.

În ceea ce privește situațiile neplăcute sau ilegale în care sunt implicați cetățenii străini, reprezentanții IGI au menționat că „sunt cazuri punctuale de depășiri ale dreptului de ședere a străinilor, mai ales a celor veniți în scop de muncă, care se prezintă la prelungirea dreptului de ședere după expirarea acestui drept”.

Alte tipuri de încălcări sunt menționate următoarele: primirea la muncă a unui străin fără aviz de angajare sau aflat în ședere ilegală, cu sau fără contract individual de muncă; neîndeplinirea obligației străinului de a părăsi România după data la care încetează dreptul de ședere sau nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de ședere.