Cererile de ședere ale nepalezilor, indienilor și srilankezilor s-au dublat la Sibiu: Aproape 3.000 depuse anul acesta, anunță Biroul pentru Imigrări

Activitatea Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu a crescut puternic în primele șapte luni ale anului, pe fondul numărului tot mai mare de cetățeni străini care lucrează sau intenționează să lucreze în județ. Instituția a primit 2.979 de cereri pentru reglementarea dreptului de ședere temporară. Într-un raport al instituție această cifră este comparată cu cele 1.660 de cereri procesate în perioada similară a anului trecut, ceea ce indică un volum de activitate cu aproape 80% mai mare.

Principalul motiv pentru care străinii solicită drept de ședere în Sibiu este munca. Aproape patru din cinci cereri înregistrate în acest an, respectiv 2.365, au fost depuse de persoane venite să lucreze în județ. Creșterea se vede și în numărul documentelor eliberate. Biroul pentru Imigrări a emis 2.790 de permise de ședere, cu aproape 50% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost eliberate 1.876.

De unde vin cei mai mulți

Cea mai mare creștere numerică se înregistrează în cazul cetățenilor din Nepal. Aceștia au depus 933 de cereri, aproape dublu față de cele 477 din aceeași perioadă a anului trecut. Numărul cererilor cetățenilor din Sri Lanka s-a dublat, de la 209 la 420, iar în cazul cetățenilor indieni a crescut de la 192 la 374, cu aproximativ 95%.

Totodată au crescut și solicitările cetățenilor turci, de la 228 la 325, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 43%. Acestea au în mare parte legătură cu lucrările desfășurate la tronsoanele de autostradă din sudul Sibiului, însă turcii nu reprezentă majoritatea muncitorilor străini de pe șantierele autostrăzilor. În cadrul conferinței de presă, reprezentanții Biroului pentru Imigrări au explicat că la aceste lucrări sunt angajați cetățeni din mai multe țări.

„La autostradă lucrează foarte mulți străini. Sunt din spații diferite, sunt și din Sri Lanka, sunt și din Egipt. Autostrada a adus foarte mulți străini”, a declarat Liliana-Adina Douchez, reprezentanta Biroului pentru Imigrări Sibiu.

Legătura cu cetățenii turci apare mai clar în cazul reîntregirii familiei. Potrivit explicațiilor oferite la conferință, o mare parte dintre solicitările înregistrate anul trecut au venit de la cetățeni turci care lucrau la autostradă și doreau să-și aducă soțiile în România.

În acest an au fost depuse 40 de cereri pentru reîntregirea familiei, în scădere cu aproape 40% față de cele 66 înregistrate în perioada similară din 2025. Până la momentul prezentării bilanțului, 17 fuseseră aprobate, iar celelalte se aflau în curs de soluționare.

Tot mai mulți muncitori își schimbă angajatorul

Cererea de forță de muncă din afara Uniunii Europene se reflectă și în solicitările pentru eliberarea avizelor de muncă. Biroul pentru Imigrări a primit 881 de astfel de cereri, cu peste 40% mai multe decât anul trecut. Peste opt din zece au fost soluționate favorabil. Au fost aprobate 721 de cereri, 75 au fost respinse, iar alte 85 se aflau în curs de soluționare.

Un aspect relevant este că 306 dintre aprobări, adică peste 42%, au vizat schimbarea angajatorului sau a funcției. Așadar, o parte importantă a activității este generată nu doar de sosirea unor muncitori noi, ci și de trecerea celor deja aflați în România de la un angajator la altul.

Aproape 10.000 de străini figurează în evidențele Biroului

În evidențele Biroului pentru Imigrări Sibiu figurează 9.653 de cetățeni străini. Puțin peste jumătate, respectiv 5.171, provin din afara Uniunii Europene, iar ceilalți 4.482 sunt cetățeni ai statelor UE și ai Spațiului Economic European. Separat, instituția are în evidență 3.642 de cetățeni ucraineni.

Aceste cifre reprezintă însă o evidență administrativă și nu neapărat numărul exact al străinilor aflați fizic în județ la un moment dat. Unele persoane își pot schimba domiciliul sau locul de muncă ori pot pleca din România.

Români care nu mai au cetățenie se întorc din Germania și Austria

În cazul cetățenilor Uniunii Europene, situația este diferită de cea a muncitorilor veniți din Asia. În primele șapte luni au fost înregistrate 243 de cereri pentru eliberarea certificatelor de înregistrare, cu aproximativ 8% mai puține decât anul trecut.

Germania se detașează în statistica prezentată de instituție, cu 85 de cereri. La distanță mare se află cetățenii din Franța, Austria, Spania, Olanda, Grecia și Polonia. Cei mai mulți cetățeni ai UE își înregistrează șederea în baza veniturilor sau a altor mijloace proprii de întreținere.

În spatele acestor date se află și un fenomen de întoarcere acasă. Potrivit reprezentantei Biroului pentru Imigrări, printre cetățenii germani și austrieci care se stabilesc în județ sunt numeroase persoane născute în România, care nu mai au cetățenia română.

„Sunt și foarte mulți foști români. S-au născut în România, au pierdut cetățenia și acuma se întorc la vatră”, a explicat Liliana-Adina Douchez.

Fenomenul nu este unul nou, ci se menține de la un an la altul. O parte dintre cei care revin sunt pensionari și aleg să locuiască în mediul rural, unde, potrivit reprezentantei instituției, mulți se implică activ în viața comunității.

Potrivit conducerii Biroului, tendința va continua atât timp cât firmele locale nu vor reuși să își acopere necesarul de personal de pe piața internă. Sibiul rămâne atractiv pentru cetățenii străini prin locurile de muncă disponibile, șantierele în dezvoltare și posibilitățile de stabilire alături de familie.