Adrian Năstase. Cu el începe poate cea mai lungă istorie a unui proiect național al României de după Revoluție, regionalizarea. Un eșec.
În 1998, la presiunea Uniunii Europene au fost create cele opt regiuni de dezvoltare. Fără personalitate juridică, formate doar prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană, aceasta a fost singura reformă în ultimii 30 de ani în privința unei pseudo-reorganizări administrative. Dar se dorea un prim pas pentru regionalizare.
Ce e regionalizarea?
Regionalizarea este un proces prin care o țară este împărțită în zone sau regiuni mai mici, în scopul de a facilita administrarea și dezvoltarea acestora. Aceste regiuni sunt definite în funcție de criterii geografice, economice, culturale și/sau politice, care permit o mai bună gestionare a resurselor și a nevoilor specifice ale fiecărei zone.
Regionalizarea poate fi aplicată la nivel național sau regional, și poate fi folosită în diverse domenii, cum ar fi administrația publică, planificarea urbană, dezvoltarea economică, protecția mediului, turismul și multe altele. Scopul general al regionalizării este de a promova dezvoltarea regională echilibrată și durabilă, și de a asigura o mai bună reprezentare a intereselor și nevoilor specifice ale fiecărei zone.
În funcție de țară sau regiune, regionalizarea poate fi realizată prin crearea de regiuni administrative, provincii, state federale sau alte forme de organizare teritorială, fie prin definirea de zone cu caracteristici specifice, cum ar fi zonele urbane sau rurale, zonele montane, zonele de coastă sau alte zone geografice.
Actualele regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Și am rămas aici.
Speriați că Transilvania și-ar putea cere independența
În 2002, tot Uniunea Europeană, prin comisarul Michel Barnier, care se ocupa pe atunci cu politica regională, forța încă o dată reforma administrativă a țării.
Propunea o variantă pentru România ar putea fi împărţirea ţării pe regiuni de dezvoltare după model european. Un memorandum plecat din Cluj, semnat de mai multe personalități locale maghiare și române, și intervenția publică a jurnalistului Sabin Gherman au pus însă punct inițiativei. Venite ca idei de reformă, regionalizarea a fost privită de opinia publică de atunci ca o încercare de independență a Transilvaniei sau chiar de separare de România.
În cuprinsul unui Memorandum publicat de revista “Provincia”, semnatarii propuneau “partidelor politice, administraţiilor locale, liderilor marcanţi de opinie şi societăţii civile” mai multe idei “referitoare la construcţia politică şi administrativă a unei Românii a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfăşoară la nivel european despre viitorul Europei unite”.
Premierul Adrian Năstase a refuzat pur şi simplu să mai discute atunci subiectul, avertizând pe cei care ar persevera că păşesc pe un teren periculos. S-a creat de aceea impresia că Memorandumul de la Cluj, în loc să anime dezbaterea, mai curând a inhibat-o.
În plus, un alt proiect, cel propus de Sabin Gherman prevedea și el regionalizarea României.
Conform lui, România ar fi urmat să fie împărțită în șapte regiuni autonome - Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina - care ar fi guvernate de o Camera Regională, aleasă prin sufragiu universal și care ar deține putere legislativă secundară. O altă structura de conducere regională ar fi Consiliul Regional, responsabil în față Camerei Regionale, membrii săi, numiți de Guvernatorul Regional, urmînd să dețină portofolii ministeriale. Guvernatorul ar fi ales de Camera Regională și confirmat în funcție de președintele României.
Provinciile urmau să fie conduse de o Camera Provincială. Aceasta trebuia să fie formată din 11, până la 17 deputați provinciali aleși prin sufragiu universal indirect, de către și dintre consilierii municipali și locali. Acest organism ar avea o competență normativă și de control asupra organizării și apărării intereselor specifice ale provinciei, urmând să delege o parte din atribuții unui Consiliu Provincial compus din președinte și șase deputați provinciali.
Programul prevede și o modificare a sistemului electoral local, primarul urmând să fie ales de Camera Municipală sau Comunală pe care o va prezida. De asemenea, la nivel central, Parlamentul ar trebui să fie supus, conform concepției acestuia, unei modificări de fond, urmând să fie ales prin vot uninominal și să aibă structura unicamerală.
Documentul lansat la Cluj propunea, pe de altă parte, că o soluție a procesului de descentralizare, mutarea sediilor unor instituții centrale, precum Curtea Constituțională, Camera de Conturi etc., în diferite orașe importante ale țării.
În cazul Sibiului, județul urma să fie integrat în Provincia Transilvania, a cărei capitală ar fi fost la Cluj.
Sursa foto: ”PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ”
Curtea Constituțională a închis subiectul regionalizării USL
În 2013, în timpul Guvernării USL s-a reluat discuția privind planul de regionalizare a României, iar acesta a fost inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 în strânsă legătură cu descentralizarea administrativă și financiară.
Ministrul Dezvoltării de atunci, Liviu Dragnea, responsabil cu regionalizarea, a bătut ţara, a organizat zeci de simpozioane şi seminarii, a comandat studii şi sondaje de opinie, dar nu a precizat niciodată care este varianta guvernului. Discuţiile pe tema acestui mare proiect s-au concentrat pe disputele liderilor locali privind capitalele şi dimensiunile regiunilor.
PDL, partid aflat atunci în opoziție și președintele de atunci Traian Băsescu, propuneau o regionalizare prin renunțarea la cele 40 de județe existente Democrat liberalii mizau pe 14 regiuni, conduse de un Consiliu regional care va hotărî asupra conducerii activității publice în fiecare regiune.
Premierul Victor Ponta, însă, propunea varianta regionalizării cu opt regiuni, respectând actuala configurație a regiunilor de dezvoltare, fiindcă acestea erau deja negociate cu Uniunea Europeană. Din nou, în cazul Sibiului, în această variantă urma să facă parte dintr-o regiune alături de Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș, cu capitala la Brașov.
Liberalii agreau ideea de a se merge pe ideea regiunilor actuale de dezvoltare, însă principiul atribuirii capitalelor era altul. PNL propunea ca modelul să urmeze principiul din justiție, iar capitala regională să fie dată de sediul în care se află acum Curtea de Apel. În cazul Regiunii Centru, reședința ar fi fost astfel la Alba Iulia.
În 2014, însă, Curtea Constituțională a decis că Legea descentralizării este neconstituțională. La scurt timp, alianța de guvernare USL s-a rupt și, fiind an electoral, proiectul regionalizării a fost trecut în plan secund, progresele implementării fiind infime sau chiar inexistente.
Regionalizarea lui Dragnea
Anul 2015 readuce în discuție dezbaterea asupra regionalizării, președintele Klaus Iohannis promițând reluarea discuțiilor, în timp ce fostul ministru al dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, a trimis un nou proiect de lege privind descentralizarea către dezbatere.
Conform proiectului urma să se constituie Poli de Dezvoltare la nivelul fiecărei regiune (se mergea pe planul actualelor regiuni de dezvoltare), iar celelalte municipii din actualele județe, urmau să devină poli de creștere. Astfel, în cazul Regiunii Centru, pol de dezvoltare urma să devină Brașovul, iar pol de creștere, Sibiul, alături de Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Târgu Secuiesc.
Sursa foto: Societatea Română de Geografie
Regionalizarea ”geografilor”
Societatea Română de Geografie propunea și ea un alt model de regionalizare. Conform acestuia, urmau să se realizeze 7 regiuni de dezvoltare: Moldova, Crișana – Maramureș, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud, Banatul, Oltenia și Muntenia de Nord.
Sibiul urma să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Alba, Hunedoara, Brașov și Covasna, iar capitala regiunii urma să fie la Sibiu.
”Transilvania de Sud se suprapune spațial județelor Covasna, Brașov, Sibiu, Alba și Hunedoara. Capitala sa este mai dificil de fixat, Brașovul, Alba Iulia și Sibiul concurând fiecare cu propriile atuuri. Noi optăm pentru Sibiu din motive de centralitate optimă și conectivitate sporită”, se precizează în studiu.
Sursa foto: PPMT
Regionalizarea maghiarilor
Regionalizarea s-a blocat de multe ori și din cauza opoziției liderilor politici maghiari, care au cerut tot timpul ca județele Mureș, Covasna și Harghita să fie cuprinse într-o singură regiune.
În 2013, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a venit cu propria propunere privind regionalizarea.
”Voinţa populară constituie fundamentul regionalismului, dar este de importanţă majoră şi în cadrul regionalizării. Prin urmare, apartenenţa acelor localităţi care se situează la limita dintre regiuni trebuie hotărâtă prin referendumuri locale”, anunța PPMT.
Astfel, se creau 12 regiuni plus trei regiuni metropolitane: București, Brașov și Galați Brăila. Sibiul ar fi urmat să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar fi fost la Sibiu.
”În Transilvania, regionalismul este cel mai pronunţat – sentimentul identitar fiind cel mai puternic în Ţinutul Secuiesc, unde majoritatea populaţiei susţine în mod dovedit crearea regiunii respective în graniţele istorice ale acesteia. Zona în cauză se caracterizează printr-o conştiinţă identitară, tradiţii şi voinţă comune care primează faţă de legăturile spaţio-structurale”, precizează maghiarii motivul pentru care trebuia înființat un Ținut Secuiesc din cele trei județe.
Acum, însă, președintele UDMR și vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că regionalizarea României sau comasarea județelor nu va fi rezolvată până în 2024, când sunt alegeri, deoarece acest subiect „apare tot timpul spre sfârșitul ciclului electoral” iar acesta consideră că „cei care aruncă acest subiect nu vor nicio schimbare administrativă”.
„După 2024, în 2025 poate să fie un subiect de interes la început de mandat. Pe mine mă uimește când acest subiect apare tot timpul spre sfârșitul ciclului electoral. Asta înseamnă că cei care aruncă acest subiect nu vor nicio schimbare administrativă, pentru că ei știu că înainte de alegeri așa ceva nu se va întâmpla. Se poate discuta. Noi am avut la un moment dat un proiect de lege cu 14, 15, 16 regiuni sau județe. Trebuie schimbată și Constituția dacă vrei să dai drepturi administrative regiunilor de dezvoltare, fiindcă în acest moment în Constituție sunt județele, nu regiunile. Sau, dacă nu, poți să denumești județe acele regiuni de dezvoltare care trebuie oricum reconfigurate, nu pot să rămână în actuala formă. Noi am avut un proiect de lege cu 13-14-16 regiuni. Se poate vorbi de o reformă administrativă, dar nu în 2023”, a declarat liderul UDMR.
Iohannis, primarul: ”Indiferent cine va guverna România, va avea o problema internă în partid”
Aceeași problemă era sesizată însă și de actualul președinte al României, Klaus Iohannis, în 2013, când încă era primarul Sibiului.
”Nu cred în acest tip de discuții. La noi în republică, dacă vine cineva cu o astfel de temă, atunci nu se vorbește decât de asta, de parcă restul problemelor s-ar fi rezolvat. Nu cred că s-au rezolvat aceste probleme și nici nu cred că se vor rezolva. (...) Sunt interese enorme în joc. Indiferent cine va guverna România, va avea o problema internă în partid. Iar puterea trebuie să facă o reforma, nu opoziția. Cei de la putere vor avea mari probleme în interiorul partidului. Fiecare nouă guvernare și-a propus reorganizarea administrativă și nu s-a reușit să se facă. Fiecare partid are mii de oameni pe funcții, indiferent care partid”, a explicat atunci primarul Sibiului, Klaus Johannis motivele pentru care el este sceptic în ceea ce privește finalizarea acestui proiect.
Regionalizarea mediului de afaceri
Mediul de afaceri, prin Camera de Comerț a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membrii au cerut recent reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor.
Acesta a fost momentul în care s-au redeschis discuțiile pe marginea acestui subiect.
Camera de Comerț arată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.
Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:
– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15
– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori
– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.
România, între 1856 și 1862
România, între 1925 și 1938
România, între 1938 și 1940
Sursa fotografiilor: ”PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ” -
dr. Cristian BĂHNĂREANU dr. Alexandra SARCINSCHI
PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Bucureşti, 2012
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: proiectele de regionalizare , cum vor arata regiunile , hartile regionalizarii , Sibiul , Regionalizarea României , Capitală Regională
Vizualizari: 14921
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
V.
Acum 3 ore
Coste s
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Sibian