Urbanismul a devenit frâna dezvoltării Sibiului: durează și șase luni eliberarea unui certificat de urbanism. „Investitorii au ajuns să ocolească orașul”

A devenit o corvoadă care roade tot mai mulți nervi relația cu Urbanismul din cadrul Primăriei Sibiu. Fără pile și intervenții, durează cel puțin trei luni eliberarea unui certificat de urbanism și cel puțin șase luni – a unei autorizații de construire, arată arhitecții sibieni. Răspunsurile Primăriei în fața acestei situații nu lasă loc de multe speranțe: Urbanismul s-a transformat într-o frână pusă dezvoltării Sibiului, prin lentoarea serviciilor prestate.

„Vă rog să faceți ceva. Dați un anunț, să ne strângem mai mulți, să organizăm un fel de protest. Să vadă și doamna primar că e dezastru la Urbanism. Că e bătaie de joc. Nu este posibil să aștepți atât de mult fără să se întâmple nimic! Am deja luni de zile de când tot trec pe la Primărie și nici măcar certificatul de urbanism nu l-am obținut”. Acesta este mesajul cu care a venit la redacția Turnul Sfatului reprezentantul unui investitor, exasperat de lentoarea și lipsa de reacție a puținilor funcționari rămași în cadrul Direcției Amenajarea teritoriului și urbanism din cadrul Primăriei Sibiu.

Despre faptul că „Sibiul rămâne în urbanismul gol”, Turnul Sfatului a scris încă de anul trecut, când din cele 24 de posturi ale Direcției doar zece mai erau ocupate. „De atunci, lucrurile nu s-au îmbunătățit. Este tot mai rău ceea ce se întâmplă”, răspund arhitecții sibieni. Au plecat și mai mulți specialiști: în prezent, în Primăria Sibiu, pe lângă arhitectul șef al orașului, mai sunt doar trei angajați cu studii și pregătire în domeniu.

Un certificat de urbanism pentru amenajarea apartamentului: în așteptare de cinci luni

„Am primit un client acum două zile care mi-a venit cu un certificat de urbanism emis de Primăria Sibiu după șase luni de la solicitare. Șase luni! Deci nu că am eu o cerere depusă de cinci luni, iar cererea sună așa: «amenajare apartament în zonă istorică fără modificări structurale». E un apartament într-un imobil monument istoric, iar potrivit legii ai nevoie de autorizație de construire, e adevărat că în interior se află și o mică frescă, dar – Doamne, iartă-mă! – nu fac nimic acelui apartament, îl amenajez. De cinci luni aștept după un certificat de urbanism și încă aștept”, descrie situația arhitectul Vladimir Grigorov. 

Este unul din relativ puținii arhitecți sau beneficiari contactați de către Turnul Sfatului pe acest subiect și care a fost dispus să discute deschis. Vede clar o incapacitate a Primăriei Sibiu în a livra servicii urbanistice prin respectarea termenelor legale și propune externalizarea acestui serviciu, dat fiind faptul că situația durează de mult timp deja. „Bun, nu avem personal. Hai să cerem ajutor. Hai să facem o externalizare a acestui serviciu. Să fie angajat un birou de arhitectură, cu urbaniști, care să fie plătit pentru emiterea unor astfel de documente, dacă nu se găsesc persoane care să fie angajate”, este de părere Grigorov.

„Cazuri de acest fel veți găsi peste tot. Durează cel puțin trei luni eliberarea unui certificat de urbanism și cel puțin șase luni eliberarea unei autorizații de construire. Și asta pentru construcții «banale»”, arhitect sibian

Alexandru Găvozdea a fost atât președintele filialei Sibiu – Vâlcea, cât și președinte la nivel național al Ordinului Arhitecților din România. L-am întrebat dacă, din experiența lui la nivel național, se poate și mai rău decât este la Sibiu, adică să aștepți jumătate de an pentru un certificat de urbanism ori o autorizație de construire. „Faptul că se poate «și mai rău de atât» nu este satisfăcător, deși este adevărat în România. În Sibiu a fost semnificativ mai bine decât atât, au fost perioade însemnate când procedurile acestea aveau un termen în general normal. Și reversul răspunsului este că sunt administrații (nu mici, ci în poli de creștere) unde timpul mediu este de nouă zile. Percepția pe care o am asupra situației naționale arată că e mult loc de îmbunătățit, pentru că e dovedit că se poate, chiar în același context legislativ”, răspunde Găvozdea.

Și el consideră că, pe termen scurt, Primăria Sibiu trebuie să caute ajutor în afară. „Ar putea fi explorată o colaborare cu serviciile omoloage de la consiliul județean, care pot oferi, pe bază de convenție, susținerea activității. Oricum acolo au migrat o bună parte din cei care au plecat de aici, deci cunoașterea situației e acoperită. Pe termen mediu-lung trebuie continuat demersul de scoatere la concurs a posturilor vacante, circa 20 din 23 câte sunt în organigramă la cele două servicii. Da, au fost multiple tentative, cu minim rezultat”, arată Găvozdea.

Conducerea Primăriei Sibiu răspunde – impersonal, ca de obicei, din spatele unui birou de presă – că a găsit o soluție de moment. „Ca soluție temporară pentru a compensa lipsa de personal și pentru depășirea situației, un număr de șase funcționari publici din alte departamente ale Primăriei sau angajați din serviciile publice au fost delegați temporar la Serviciul Urbanism. Aceștia au fost instruiți și sprijină activitatea Direcției pentru recuperarea întârzierilor, la indicațiile și sub supravegherea angajaților din departament”, se arată în răspunsul transmis cititorilor Turnul Sfatului.

Răspuns în care, în același stil neasumat, sibienilor li se livrează noi promisiuni. „Soluția permanentă în acest caz ar fi ocuparea posturilor vacante. Primăria Sibiu a inițiat zeci de concursuri de angajare în ultima perioadă, promovându-le intens, reușindu-se angajarea a doi arhitecți. În prezent sunt în desfășurare concursuri pentru șase posturi la Serviciul Urbanism, pe diverse niveluri profesionale. De asemenea, urmează să promovăm concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante la Serviciul Autorizare Construcții, pentru acestea așteptându-se avizul ANFP”, se mai arată în răspunsul Primăriei Sibiu.

Care răspuns nu amintește și de situații identice de anul trecut: în urma concursurilor s-au angajat trei specialiști, însă niciunul nu a stat mai mult de trei luni în Primăria Sibiu, demisionând.

Cauzele

”Problema lipsei de personal în cadrul Direcției de Amenajare a Teritoriului și Urbanism este deja cunoscută. Deși se depun toate eforturile de către personalul existent, în contextul unui volum foarte mare de lucrări, se înregistrează întârzieri în emiterea anumitor documente”, comunică prin biroul de presă cei care administrează cel mai mare și bogat UAT din județ.

Iar lipsa de personal este, după cum arată Alexandru Găvozdea, rezultatul unui „exod al lucrătorilor specializați din direcția de resort de la Sibiu, începând cu nu mai puțin de trei șefi de serviciu și circa zece lucrători cu diverse grade”. „Din declarațiile lor, această situație se datora unui mediu de lucru neprielnic, în principal datorită lipsei de predictibilitate și consecvență în deciziile superiorilor, dar și presiunilor externe, ale unor reprezentanți ai mediului privat”, mai identifică fostul președinte al OAR printre problemele din Primărie, pe lângă lipsa unui sprijin suficient din partea altor direcții și servicii din administrația locală.

În discuțiile cu alți arhitecți care au cerut să nu le fie publicat numele, cauza a fost clar identificată: stilul de conducere al Ioanei Urdea, arhitectul șef al orașului. ”Acum, toată lumea așteaptă și speră să iasă la pensie doamna Urdea. La anul”.

Orașul regresează. Șelimbărul devine mai scump decât Sibiul

„Privind în ansamblu, evident vorbim despre o întârziere a majorității investițiilor, chiar dacă unele investiții considerate prioritare sunt mai puțin afectate. Dar nu toate investițiile sunt automat bune pentru calitatea dezvoltării orașului, pentru că, responsabil privind lucrurile, calitatea trebuie să fie primul criteriu cu care judecăm. Doar că nu mai există răbdare în piață pentru a avea o discuție despre calitate, deci consider că afectarea este mult mai gravă decât că «nu se face» ceva – există o presiune din privat să se facă orice, numai să se facă odată ca să se învârtă roata economiei. Iar asta merge din păcate împotriva interesului public, care trebuie să fie în orice caz acela de a obține calitate în orice proiect”, expune în termeni teoretici o parte din efectele asupra orașului pe care le generează dezastrul de la Urbanismul din Primăria Sibiu.

Arhitectul Vladimir Grigorov este mai direct: investitorii nu mai aleg Sibiul. „Întrebați cât durează un plan urbanistic zonal pe Calea Șurii Mici. Sunt documentații pornite și de dinaintea pandemiei care nu au fost încă finalizate. De ce credeți că sunt atât de puține ansambluri în zona aceea? Pentru că tu, ca investitor, nu poți să aștepți trei ani ca să îți iasă documentațiile pentru cinci blocuri. Punct”.

Din cauza întârzierilor generate de Urbanismul din Primăria Sibiu, terenurile de construcție din Șelimbăr, de exemplu, au ajuns mai scumpe decât cele din municipiul reședință de județ, mai arată Grigorov. „De ce? Pentru că acolo investitorul plătește 200 de euro pe metru pătrat, dar știe care sunt restricțiile și că în trei luni se poate apuca de ridicat. La Sibiu, nu știu dacă te apuci în trei ani. E bambilici”.

De altfel, Grigorov mai identifică o situație generată de regresul serviciilor urbanistice în Sibiu. „Faptul că s-a construit urât și haotic pe Calea Cisnădiei, în cartierul Arhitecților, să știți că se datorează și Primăriei Sibiu. Deoarece dacă Sibiul așternea covorul roșu investitorilor, ei investeau în Sibiu. Pe Calea Șurii Mici, de exemplu. Miile de apartamente de acolo se construiau lângă Zona industrială vest. Și nu mai era nevoie de nu știu ce centură ocolitoare sud ca să rezolve problemele traversării orașului către serviciu. Ar fi fost mai bine și pentru Sibiu și ar fi fost evitată și penibila situație în care oameni din cartierul Arhitecților își fac abonament pentru cimitir, ca să ajungă mai repede în oraș”.

O listă lungă

În afară de investitori, afectat direct este și un întreg lanț de profesioniști și companii implicate în domeniul construcțiilor. „Direcția Arhitect-șef, adică serviciile Urbanism și Autorizări în special, generează o problemă majoră pentru toți arhitecții și urbaniștii activi în Sibiu – trebuie să înțelegem că acești profesioniști sunt remunerați pe baza unor contracte atunci când se obțin diverse avize și autorizații. Pe scurt, oricâte luni trec de la depunere până la procesare (termenul maxim legal fiind de 30 de zile, nu de șase luni sau mai mult), deși lucrătorii autorității publice sunt plătiți lună de lună, elaboratorii documentațiilor sunt plătiți de clienți doar după 6 luni sau mai mult de așteptare. Cu toate acestea, ei sunt datori să plătească salariile angajaților, dările la stat (din care sunt plătiți și funcționarii și ceilalți lucrători publici), chirii sau rate bancare, licențe de software, echipamente etc., care nu se amână pentru că nu ajunge la rând proiectul. Iar piața este la rândul ei forțată să reducă ritmul de investiții, care din nou se răsfrânge asupra celor care prestează servicii de proiectare pentru piața construcțiilor – arhitecți, ingineri, topografi, geologi, verificatori, pentru a numi doar cele mai frecvente componențe de echipă. Și să nu uităm de constructori. Nu ies autorizații, nu încep șantiere”, descrie arhitectul Alexandru Găvozdea.

Lucrurile nu au cum să se îmbunătățească în condițiile în care în prezent este în lucru un nou plan urbanistic general al Sibiului, despre care nu se întrevede o abordare diferită față de cel a cărui valabilitate a tot fost prelungită. „ Acum totul e neclar și subiectiv”, arată Grigorov, exemplificând numeroasele planuri urbanistice zonale care sunt solicitate de bandă rulantă de către Primărie. PUZ-uri care consumă – până la aprobare – ani.

Grigorov dă și exemplul unui ansamblu de blocuri pentru care a cărui autorizare a lucrat cu reprezentanții Primăriei Șelimbăr. „Am depus în urmă cu 29 de zile o cerere de eliberare de autorizație de construcție. În cea de-a 29-a zi am primit autorizația pentru un ansamblu cu un regim de înălțime de P+10. Foarte clar făcut certificatul de urbanism, foarte clare condițiile de cedare de terenuri, de aliniere, de respectare atât a PUG-ului Șelimbărului, cu 1,5 locuri de parcare/apartament. Un PUG cu reguli foarte apropiate de cele ale Sibiului. În nici 30 de zile am avut autorizația de construire”.

29 de zile a durat eliberarea autorizației de construire pentru acest ansamblu de blocuri. Dar nu în Sibiu, ci în Șelimbăr

Reprezentanții Primăriei Sibiu susțin, însă, că marile proiecte nu au de suferit. „În ceea ce privește solicitările pentru investițiile ample și cele pentru proiectele realizate cu fonduri europene nerambursabile, dată fiind importanța mare a acestor investiții pentru oraș, Primăria Sibiu prioritizează aceste solicitări adresate Direcției de Amenajare a Teritoriului și Urbanism și depune eforturi pentru emiterea documentațiilor în cel mai scurt timp posibil”.

Într-adevăr, ca exemplu, pentru campusul destinat învățământului dual de pe Calea Dumbrăvii (fosta autobază Tursib) Primăria Sibiu a eliberat certificatul de urbanism după două zile de la depunerea solicitării. 

Citește și Sibiul a rămas în urbanismul gol

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro