VIDEO Acum 66 de ani Sibiul producea brânză cu cacao, lămâie și portocale. ”Toate mergeau la export în contul gazelor și al petrolului”

Un film de propagandă din 1957 prezintă două dintre vechile fabrici ale Sibiului: Fabrica de conserve Scandia și Fabrica de brânzeturi Sibiana, dar unele dintre produsele afișate sunt total necunoscute sibienilor. Chiar și celor care au trăit acele vremuri.

O serie de produse de carne precum „pork butts” și ”pork lion” apar sub formă de conserve în filmul-alb negru postat pe pagina de Facebook Cineclic, însă puțini sibieni care au urmărit imaginile recunosc așa ceva.

”Sibiul găzduiește printre altele și o întreprindere de mezeluri și conserve de carne. Aparatajul modern și strădaniile colectivului de aici au făcut ca în momentul de față fabrica să producă peste 60 de sortimente de mezeluri foarte apreciate de cumpărători”, spune prezentatorul în film

”Pork Lion” este de fapt mușchiul de porc, o bucată de carne provenită din țesutul aflat de-a lungul părții dorsale a cutiei toracice.

Citește și: 

Imagini din Scandia Sibiu, filmate în urmă cu 60 de ani. ”În afară de conserve, fabrica produce circa 70 de sortimente de alte preparate din carne”

Pe o altă conservă apare ”Pork Butts”. ”Fundul de porc”, așa cum s-ar traduce, în ciuda numelui său colorat, nu provine de la fundul sau spatele porcului. ”Pork butts” este o bucată de carne din umărul porcului. Poate fi fript sau tăiat în fripturi, dar este, de asemenea, potrivit pentru a fi fiert înăbușit sau pentru a face carne de porc tocată sau cârnați.

Scandia a împlinit 100 de ani anul trecut

În 2022 fabrica de conserve Scandia a împlinit 100 de ani de la înființare. Înființată în 1922, de Josef Theil, cetăţean român de origine germană, fabrica de preparate şi conserve din carne Theil devine repede cunoscută în regiune.

Tot atunci prima conservă produsă pe scară largă la Sibiu, pe vechiul amplasament al fabricii de lângă centrul oraşului.

În 1938, fabrica este închiriată de către o societate cu capital suedez care, în anul 1941, dobândeşte drepturile de cumpărare asupra acesteia şi îi schimbă denumirea în Scandia. Este naționalizată după venirea comuniștilor la putere, după Al Doilea Război Mondial, iar în anul 2001, prin privatizare, întreprinderea este preluată de către actualii acţionari, devine o companie 100% privată şi reprimeşte titulatura originală - Scandia Română SA.

În anul 2010, Scandia devine Scandia Food, în urma unui proces complex de rebranding, iar în anul 2011, societatea se mută într-un sediu nou, la ieșirea spre Agnita.

Brânză cu portocale

”Tot aici funcționează și Fabrica de brânzeturi Sibiana, care produce astăzi 32 de sortimente.

Reporterul nostru a surprins fabricarea unui nou sortiment. Brânza cu cacao”, se precizează mai departe în film. În imagini se pot observa mai multe cutii de brânză topită cu denumirile ”Brânză desert cu cacao”, ”Brânză desert cu lămâie” și ”Brânză desert cu portocale”.

Citește și:

FOTO Sibiul de altă dată: Margareta Pâslaru își face debutul în cinematografie la Sibiu

”Habar n-am avut că a existat la noi brânză cu cacao. Probabil că lumea nu a prea cumpărat, de a fost eliminat acest produs. Acum cumpărăm brânză cu fel de fel de adaosuri, nuci, mere și scorțișoară și multe altele. Acum cred că s-ar vinde. Dar cine să o mai producă?”, se întreabă cineva.

”Am prins o parte din ele, prin anii ‘70. Brânza topită (baton de 250 de grame), mezeluri, costița afumată, halva în cutie din tabla, … Apoi a venit prăpădul!”, scrie o altă persoană.

”Am trăit pe vremea comuniștilor, nu am văzut niciodată în magazine produsele pe care le expuneau ei acolo, ălea erau doar pentru nomenclatură și export, așa că nu-i mai văitați atât pe comuniști dacă nu ați trăit vremurile”, transmite altcineva.

Citește și:

VIDEO Sibiul de altădată. Ceferistul Ioan Păcurar, cel care a făcut peste un milion de kilometri cu locomotiva

Alții explică faptul că filmul fiind din 1957 există posibilitatea ca o parte din acele produse să existe și în comerț, problemele legate de producție și aprovizionare începând să apară mai târziu.

”Ba, da! Erau in magazine pentru toată lumea să le cumpere, iar prețurile erau rezonabile. Bun, nu se găsea salam de urs sau cârnați de căprioară, dar în rest erau de toate. Mai târziu au început să dispară, iar când se găsea ceva era după o rețetă oribilă. Adică, conserve de pateu de ficat cu gust de pește, sau parizer cu ardei copți în compoziție și alte invenții.

Apoi au dispărut cu desăvârșire! Am comandat sarmale la cel mai mare restaurant din Sinaia și erau sarmale din pipote de pui. Nici nu vreau să-mi aduc aminte ce alte oribilități erau comercializate în acele vremuri, dacă rafturile nu erau goale cu desăvârșire. Toate mergeau la export în contul gazelor și al petrolului necesar industriei, care industrie producea, dar nimeni nu mai cumpăra din cauza blocadei Vestului. Marfa a rămas in magazii, apoi după "revoluție" a fost vândută pe bani cash la cei din Asia Mică si Africa, iar banii au ajuns in buzunarele primilor "patroni" din Romania. Simplu!”, transmite altcineva.

”Atunci mezelurile se făceau și cu carne, iar brânza din lapte curat. Acum doar cu aromă de carne și înlocuitori, aromă și înlocuitori de lapte. Asta pentru că așa "vor unii" să mâncăm. Unii dintre noi "suntem nesimțiți " că nu vrem să-i ascultăm”, mai comentează o altă persoană.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi