Asociația SKV vrea să readucă la viață Cabana Prejba din Munții Lotrului. „Încercăm să apelăm la fonduri europene”

Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor SKV a organizat la finalul săptămânii trecute o întâlnire de lucru la pensiunea familiei Rotaru din Lotrioara care vreme de generații a administrat cabana Prejba. Întâlnirea a fost urmată de o vizită la ruinele celor două cabane cu acest nume, construite succesiv în 1887 și 1924. Am vorbit cu președintele asociației, Marcel Șofariu, despre posibilitatea reabilitării cabanei Prejba, dar și despre finanțările pe care le-ar putea atrage.

Sub genericul „Despre Asociații, Cabane și Cabanieri” evenimentul a adus în discuție actuala situație și viitorul turismului montan din România. Scopul principal al întâlnirii a fost proiectul „Reducing Emissions în Carpathian Mountain Huts” finanțat de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Germania prin programului ”EUKI / European Climate Initiative”. În cadrul acestui proiect, Asociația SKV, cea care l-a inițiat, a realizat un inventar și o evaluare a stării a cabanelor montane din România și cu sprijinul DAV - Clubul Alpin German, s-a documentat pe teren asupra soluțiilor constructive, ecologic eficiente, folosite la cabanele din Europa, în vederea elaborării unor soluții tehnice și reglementări aplicabile la cabanele de la noi.

„Planuri de viitor avem foarte multe, problema depinde de finanțări. Ca orice asociație avem un număr limitat de membri, foarte mic în comparație cu alte țări. România pornește practic de la zero acum, după 30 de ani tot aproape de zero suntem în privința asociațiilor, dar acest proiect pe care-l avem ne permite să știm măcar ce vrem să facem pentru că la ora actuală cine vrea să facă o cabană de munte de fapt nu știe ce standard să aplice.

Noi acum vrem să identificăm acest standard în colaborare cu Ministerul Turismului. Ministerul Turismului va beneficia de lucrarea noastră și probabil se va anunța un anumit standard minimal pe care să-l îndeplinească cabanele montane, cabane care nu au pretenția de lux, cabane care să fie niște adăposturi primitoare, dar nu scumpe pentru că ele trebuie să fie accesibile pentru oamenii care vor să meargă de două trei ori pe lună la munte. După ce vom ști exact care este configurația cabanei și când vom avea o schiță a cabanei vom evalua și ce preț ar putea să aibă”, a spus Marcel Șofariu, președintele asociației, pentru Turnul Sfatului.

Cu fonduri europene

Pentru demersul asociației, președintele spune că principala sursă de bani vor fi fondurile europene.

„Noi încercăm să apelăm la fonduri europene. În momentul în care țara s-a umplut cu zeci de mii de pensiuni făcute pe fonduri europene, de ce nu s-ar putea face și un număr de cabane care să permită drumeția de la cabană la cabană. La ora actuală avem din loc în loc niște cabane. În județul Sibiu sunt două cabane adevărate. Faptul că sunt hoteluri sus la Bâlea Lac și Bâlea Cascadă, acelea nu le putem numi cabane. Prin cabană montană se înțelege cabană la care ajungi cu piciorul, nu cu mașina sau cu alte mijloace.

O problemă este să obții locuri pentru cabane. Trebuie identificat locul optim și apoi să obținem teren în acel loc. După ce știm cum ar trebui să arate cabana și ce costuri ar fi, pe urmă putem aplica să obținem fonduri, dar e foarte important ca atunci când vrei să obții fondurile să știi exact cât costă, să ai planul final, asta înseamnă deja niște cheltuieli foarte mari înainte să ai vreo speranță că ai finanțarea. Este o treabă de durată”, a mai spus acesta.

„Din doi în doi ani trec să văd cabana pentru că am copilărit acolo”

Participanții la întâlnire - membrii activi ai Asociației SKV, fostul cabanier de la Prejba, managerul programului Anii Drumeței de la Consiliul Județean Sibiu și echipa proiectului Euki au urcat la Prejba și au vizitat ruinele cabanei din 1887 distrusă de un incendiu în decembrie 1923 precum și cabana actuală, construită în 1924, ajunsă acum într-o stare deplorabilă.

Asociația SKV este decisă să reia construcția de cabane, iar cea de la Prejba va fi o prioritate. Demersuri pentru concesionarea terenului vechii cabane au fost deja făcute în 2021. Acest amplasament este de preferat datorită faptului că oferă o priveliște splendidă spre localitățile de la poale, podișul Transilvaniei și asupra zonei centrale a lanțului Carpatic. Cabana va beneficia de cele mai moderne și ecologice soluții constructive.

„Din doi în doi ani trec să văd cabana pentru că am copilărit acolo. Prima cabană la Prejba a fost construită sub vârf într-o zonă cu foarte bună vizibilitate asupra satelor, chiar asupra Sibiului, podiș, munți. Acolo a fost cabana veche care a fost incendiată în 1924, după care noua cabana a fost construită nu în același loc, ci chiar la baza pârtiei de ski pe care începuse să se practice skiat-ul. A fost foarte comodă pentru cei care fac ski, dar din păcate este un loc cu priveliște zero, este ferit de vânturi.

Pe de altă parte, între timp, pădurea a început să crească de jos, s-a apropiat de locul respectiv, până atunci zona era golașă și vânturile prindeau viteză, acum, datorită pădurii viteza vânturilor în urcare scade.

Avem un arhitect care, după ce a văzut cabane din Europa, și-a făcut o idee bine documentată asupra a ceea ce înseamnă o cabană montană și ce dotări trebuie să aibă ca să fie la nivel ecologic european”, a concluzionat acesta.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).