Un sibian a renunțat la job-ul în multinațională pentru a duce mai departe tradiția sticlăriei. „Ne place să vedem produsele care rezultă din munca noastră”

A vrut să ducă mai departe o tradiție de familie și pentru asta a renunțat la locul de muncă pe care îl avea într-o multinațională. Atras de tot ceea ce înseamnă sticlărie și găsind în sticlă un material fascinant, Horațiu Oltean produce alături de tatăl său obiecte inedite din sticlă. Au participat la licitații pentru a cumpăra echipamente și scule de la fosta fabrică de sticlă Vitrometan Mediaș, iar în prezent cei doi reușesc să-și surprindă clienții cu piese din sticlă.

Horațiu Oltean are 35 de ani, a absolvit Inginerie Economică Industrială la Facultatea de Inginerie Mecanică, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș. Proiectul sticlăriei Transilvania Glass, administrată de Horațiu și tatăl lui, este de fapt continuarea unui atelier de sticlărie pe care tatăl lui Horațiu îl avea din anul 2000.

„Am participat la licitații pentru a cumpăra echipamente și scule de la fosta fabrică de sticlă Vitrometan Mediaș. Aceasta s-a închis în 2015, după o tradiție de peste 90 de ani, fiind fondată în 1922. La un moment dat aveam atâtea lucruri cumpărate (matrițe, utilaje, cuptor, scule) și am zis că trebuie să facem ceva cu ele și să deschidem un atelier nou și să continuăm fabricarea sticlei în Mediaș. Am hotărât să îmi dau demisia de la jobul din multinațională și să mă implic în afacerea asta”, a povestit acesta.

Ce produse sunt realizează în sticlărie

O primă categorie de produse realizată în atelier sunt produsele suflate din cuptorul de topit sticlă. Sticla topită în cuptor este suflată în forme, iar materia primă sunt cioburile de sticlă, deci sticlă reciclată. Rezultă produse ca pahare, globuri, decorațiuni Crăciun, oliere, irigatoare de plante, vaze, abajururi.

Din a doua categorie fac parte produsele realizate din sticle vechi (upcycling sau reciclare creativă): pahare, candele, jardiniere, oliere, carafe, abajururi.

Un alt tip de produse realizate sunt produsele suflate din tub și baghetă de sticlă, încălzite și prelucrate la flacără (tehnica de fiolaj). „Aici nu se folosesc matrițe, iar fiecare produs e făcut din mână liberă, depinzând doar de îndemânarea celui care realizează produsele. Aceasta tehnică este tot mai puțin cunoscută. În țară sunt doar o mână de oameni care mai știu această tehnică de lucru”, completează Horațiu.

De ce upcycling

Proiectul de Upcycling s-a născut în 2017, atunci când Horațiu și-a dorit să folosească echipamentele pe care le avea pentru prelucrarea sticlei. Este un mod de a obține produse de sticlă care nu consumă atât de multe resurse.

„Pentru a obține sticlărie în mod tradițional ai nevoie de un cuptor de topit sticlă, care nu se oprește niciodată (noaptea, sâmbătă, duminica, sărbători). Ambalajele de sticlă nu se reutilizează decât într-o mică măsură. Există unele companii de bere care își iau sticlele înapoi. În rest, tot ce înseamnă vin, apă, tărie, e de unică folosință, deși materialul ar putea fi refolosit.

Erau pe Youtube acele clipuri DIY prin care oamenii tăiau sticle de vin și făceau pahare. Am zis că noi, cu utilajele pe care le avem, putem să tăiem paharele dar și să obținem o finisare bună. După ce am experimentat o perioadă au început să îmi placă produsele. Am primit, de asemenea, un feedback bun de la persoanele care le-au văzut și asta o fost o motivație puternică. Cred ca upcycling-ul poate să stârnească și creativitatea oamenilor de a căuta soluții. Este valabil și pentru cei care produc, dar și pentru cei care intră în contact cu aceste produse”, completează acesta.

Cum arată o zi în sticlărie

Horațiu spune că nicio zi în sticlărie nu seamănă nu alta. Pentru că lucrează în serii mici, tot timpul apare ceva nou. 80% din comenzi vin din afara țării.

„Atunci când funcționează cuptorul e mai solicitant, așa că avem perioade alternante când lucrăm cu el. Fiind vorba de o afacere de familie, facem de toate în firmă. Ne place să vedem produsele care rezultă din munca noastră. Dacă ele aduc o mică bucurie persoanelor care interacționează cu ele, satisfacția e cu atât mai mare. Personal îmi place să lucrez efectiv la fabricarea produselor însă de cele mai multe ori sunt ocupat cu administrarea atelierului”, mai povestește acesta.

Cum vede viitorul sticlăriei

Pe viitor, lui Horațiu i-ar plăcea să diversifice portofoliul de produse și să îi ajute pe tinerii care ar vrea să se îndrepte spre acest domeniu. Potrivit lui, România a avut o industrie de sticlărie dezvoltată, care realiza produse de foarte bună calitate. Din toate fabricile vechi, au mai supraviețuit câteva ateliere mici. Fabricile vechi s-au închis toate, principala problemă fiind costul ridicat al gazului și faptul ca nu au mai avut muncitori.

„Noi am înlocuit cuptorul pe gaz cu unul electric, în ideea că ne vom putea genera o parte din energia electrică folosită, montând panouri fotovoltaice. Cred că o altă problemă pentru care s-au închis fabricile a fost pentru că puține realizau produse sub brand propriu, majoritatea produceau design-ul clienților.

Ideal ar fi să ne ocupăm mai mult și de partea de design pentru a produce și vinde produsele care sunt creația noastră. Dorim să ne definitivăm o gamă de produse și să le promovăm atât în țară, cât și în străinătate. Pe viitor ne dorim să inițiem tineri în domeniul sticlăriei, desigur dacă vor fi persoane cu înclinație spre acest domeniu. Momentan cei mai tineri sticlari au în jur de 50 de ani. Consider că pentru acest domeniu și în altele pe cale de dispariție în România, ar trebui să se dea niște scutiri de taxe și să se realizeze programe de ucenicie”, a concluzionat acesta.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Adina Bota

Redactor

[email protected]