Presiune pentru reorganizarea teritorială: desființarea localităților care ”păstrează un aparat birocratic stufos”. Sibiul ar pierde 3 orașe și 13 comune

Președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Sociale, Constantin Boștină, a declarat la o dezbatere dedicată reformei teritorial-administrative că 28% din totalul localităților din România, adică aproape 900 de localități, au mai puțin de 2.000 de locuitori rezidenți, potrivit Radio România Actualități.

”Avem în personalul funcționăresc administrativ 315.000 de persoane. Numai salariile care sunt într-o creștere fără bun-simț la personalul funcționăresc față de ce se întâmplă cu celelalte salarii în țară, cât costă și cât grevează bugetul României”, a avertizat Boștină.

Citește și 

Hărțile regionalizării și unde apărea Sibiul în fiecare situație. Iohannis, în 2013: ”Fiecare nouă guvernare și-a propus reorganizarea administrativă și nu s-a reușit să se facă”

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu revista Economistul, au organizat conferința cu tema „Reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Bogdan Vișan, secretar general adjunct în cadrul Camerei de Comerț, a anunțat că organizația cere o reformă teritorială radicală.

”Raportat la actualele realități, Camera de Comerț și Industrie a României a reiterat decidenților necesitatea urgentă de reorganizarea administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori”, a spus acesta, potrivit Radio România.

Citește și: 

Propunere: Desființarea consiliilor județene, regionalizare, descentralizare, zone metropolitane

Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Marian Țolea, a anunțat că, cel mai probabil din anul 2025 va fi demarat proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a țării prin dezbateri pe această temă cu toate entitățile relevante.

Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație, arată o analiză Curs de Guvernare.

De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).

Citește și:

Analiză Se reiau discuțiile despre regionalizare după alegerile de anul viitor. Brașov și Alba au șanse mai mari pentru a deveni capitale decât Sibiul

Copșa, Ocna și Miercurea nu ar mai trebui să fie orașe

Copșa Mică, Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului ar trebui să-și piardă statutul de oraș, dacă s-ar aplica ”la sânge” prevederile LEGII nr.351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național care creionează felul în care ar trebui să arate localitățile României în funcție de anumite criterii.

În cazul orașelor, un prim criteriu se referă la populație, iar cerința minimă este de 5.000 de locuitori.

Conform recensământului încheiat anul trecut Copșa Mică, Ocna Sibiului și Miercurea nu mai întrunesc această condiție. Ocna ar mai avea 3.434 de locuitori, Copșa Mică – 4.570, iar Miercurea – 3.691.

Pe lângă această condiție, mai sunt și altele: 75% din populație să fie ocupată în activități neagricole, 70% din locuințe să fie dotate cu instalații de alimentare cu apă, iar 55% să dețină un WC în locuință, să existe cel puțin un număr de 7 paturi în spitale la 1.000 de locuitori și 1,8 medici, să existe săli de spectacol, teatre, biblioteci, să existe minim 50 de locuri în hoteluri și multe altele.

Aceste schimbări ar aduce un număr mai mic de consilieri locali și reducerea salariilor angajaților din Primărie, a taxelor și impozitelor locale.

Orașe și comune din județ cu peste 5.000 de locuitori (Recensământ 2021)

Șelimbăr – 17.492 locuitori

Avrig – 12.534 locuitori

Agnita – 7.564 locuitori

Tălmaciu – 6.711 locuitori

Dumbrăveni – 6.238 locuitori

Roșia – 6.074 locuitori

Săliște – 5.710 locuitori

Copșa Mică – 4.570 locuitori

Miercurea Sibiului – 3.691 locuitori

Ocna Sibiului – 3.434 locuitori

(în listă nu apar municipiile Sibiu și Mediaș)

În cazul comunelor, condiția minimă este ca acestea să aibă peste 1.500 de locuitori. În cazul Sibiului sunt 13 localități care nu întrunesc această condiție. În situație fără scăpare din acest punct de vedere sunt Rîu Sadului (514 locuitori), Ludoș (584 locuitori), Bruiu (671 locuitori), Mihăileni (973 locuitori), Marpod (982), Cârța (1.042), Apoldu de Jos (1.184) și Cârțișoara (1.260). Merghindeal e la 2 locuitori de acest prag. Conform datelor provizorii ale recensământului din 2021, localitatea are 1.502 locuitori.

Citește și:

Proiect de regionalizare depus în Camera Deputaților: Sibiul ar urma să formeze Transilvania de Sud Vest, alături de Hunedoara și Alba

13 comune din județ au mai puțin de 1500 de locuitori

Chirpăr – 1489 locuitori

Boița – 1410 locuitori

Brădeni – 1368 locuitori

Tilișca – 1351 locuitori

Ațel – 1263 locuitori

Cârțișoara – 1260 locuitori

Apoldu de Jos – 1184 locuitori

Cârța – 1042 locuitori

Marpod – 982 locuitori

Mihăileni – 973 locuitori

Bruiu – 671 locuitori

Ludoș – 584 locuitori

Râu Sadului – 514 locuitori

Cisnădie – municipiu. Șelimbăr și Roșia – orașe

Pe de altă parte, orașul Cisnădie se apropie de statutul de municipiu, dacă privim exclusiv capitolul populație. Orașul are după ultimul recensământ 22.277 de locuitori, iar minimul este de 25 de mii. Doar că mai sunt și alte criterii: WC în locuință în procent de minim 75%, 10 paturi de spital la o mie de locuitori, 2,3 medici la același număr de locuitori, cel puțin 100 de locuri în camere de hotel, străzi modernizate în procent de peste 60% și apă și canalizare în procent de 70% din lungimea totală a străzilor din localitate.

”Va ajunge Cisnădia municipiu, chiar fără să vrem. S-a dezvoltat foarte mult orașul nostru în ultimii ani. Numai dacă te gândești că se vor muta 17 mii de persoane în zona Seviș, e clar că vom ajunge în cel mai scurt timp la peste 25 de mii de locuitori. Nu ne gândim acum să facem demersuri pentru a fi catalogați ca municipiu, mai avem puțină răbdare, lucrurile trebuie să se dezvolte treptat”, a declarat primarul Gheorghe Huja pentru Turnul Sfatului, în luna februarie.

În aceeași idee, comuna Șelimbăr ar putea deveni oraș, din punct de vedere al populației. Comuna are conform ultimului recensământ 17.492 de locuitori. În aceeași situație mai este și comuna Roșia, acolo unde trăiesc 6.074 de persoane.

”Nu ne gândim să devenim nici oraș, nici municipiu, noi suntem comuna Șelimbăr, ne e bine așa. Dar pentru asta putem avea servicii și nivel de trai precum al locuitorilor de oraș sau de municipiu. Primul dezavantaj pentru locuitorii noștri ar fi taxe și impozite mai mari, în momentul în care am deveni oraș și doar pentru o denumire nu merită. Putem avea însă toate condițiile unui oraș, iar munca noastră, a tuturor celor din administrația locală, este în acest sens: de a crea condiții în comuna Șelimbăr pentru a avea cel puțin același nivel de trai ca cel al sibienilor din orașe sau din municipiu”, a declarat Marius Grecu.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro