La 29 de ani Paul Barbu conduce departamentul de software development în compania Wenglor și are aproape 20 de specialiști în subordine. Pasionat de tehnologie, Paul a căutat să lucreze încă din liceu, având tot timpul curiozitatea de afla mai mult. La Wenglor lucrează deja de aproape 13 ani, în prezent produsele care trec prin mâna lui ajungând la clienți de pe toate continentele. Când nu este la serviciu Paul locuiește în zona Pieței Cluj, alături de soția și fetița lui. Despre viața în Sibiu, oportunitățile pe care le oferă orașul nostru și ce perspective are viitor am stat de vorbă cu Paul.
Eu lucrez de la 16 ani, practic de când este legal să poți munci. Pe urmă am vrut să lucrez pe timpul verii și am venit la Wenglor pentru că era un concurs la noi la facultate – încă este, se numește Hardware & Software Engineering, și știam că Wenglor avea un stand în holul central. M-am dus să vorbesc cu domnul care reprezenta compania, i-am lăsat CV-ul meu și am participat la concurs, unde am luat locul doi. În vara aceea m-am angajat la Wenglor, m-au contactat și mi-au spus: ”Hai la noi să dai un test!”.
Ce ai lucrat prima oară la Wenglor, la doar 16 ani?
Am implementat un framework de testare în Python. Mai pe înțelesul tuturor, Python este un limbaj de programare, iar framework-ul este modalitatea de a testa produsele. Deși, ca să fiu sincer, modalitatea era în mare parte făcută, nouă ne trebuia o automatizare pe lângă acea modalitate de testare.
Mai simplu spus, ai lucrat la îmbunătățirea sistemelor existente.
Da, putem spune că am automatizat rularea anumitor teste cu aplicabilitate practică.
Care au fost pașii pe urmă, cum ai ajuns de la a lucra în facultate la a fi Head of Developement?
Inițial acesta a fost un job pe vară. Dar mi-a plăcut atât de mult încât am revenit și vara următoare și tot așa până am terminat liceul. Am revenit atât pentru că mi-a plăcut colectivul, oamenii cu care interacționam zilnic, dar mai ales șansa de a lucra efectiv la ceva concret. Chiar făceam programare, nu a fost un job de genul: ”Hai să stai pe lângă noi, să te uiți la noi ce facem!”. Nu, a fost mai degrabă: ”Îți dăm șansa de a-ți pune mintea la contribuție și de a face ceva!”. Asta m-a atras. Eu încă din liceu știam că vreau să fac programare, îmi era clar că asta voi face în viitor, nu mă interesa la momentul acela ce și cum. Am avut șansa de a face ceva practic. Tot timpul mă gândeam că nu are rost să pierd vremea pe vară, sau să citesc cărți acasă, de capul meu. Am avut curiozitatea să văd ce este în industrie și cred că bine am făcut. Mi s-a oferit șansa să merg mai departe.
Adică după ce ai intrat în domeniu ți-ai dat seama că îți place și vrei să aprofundezi.
Da, încet, încet, a apărut un efect de bulgăre de zăpadă... ca să-i spun așa. Pe de o parte, cu cât ești mai implicat cu atât vrei mai mult, pe de altă parte cu cât știi mai mult cu atât îți dai seama cât de puțin știi de fapt. Pe un începător dacă îl întrebi câte știe poate să spună că pe toate, dar nu știe, de fapt, câte nu știe. De aici a plecat la mine pasiunea pentru programare, din curiozitate. Cum facem să apară pe ecran nu știu ce? Cum facem celălalt lucru? Am avut curiozitate.
Din ce-mi povestești tu, pentru un tânăr pasionat de latura tehnică, inginerie, programare, Sibiul oferă un mediu foarte propice de dezvoltare. Corect?
Da și cred că în ultima perioadă s-a dezvoltat mult mai mult decât în momentul când am terminat eu facultatea. Cu siguranță în Sibiu, în momentul acesta, există numeroase oportunități pentru orice tânăr pasionat. Noi, la Wenglor, am avut internship vara aceasta și cu siguranță există și alte companii care promovează tineri. Noi chiar facem concursuri pe care le adresăm atât studenților cât și tuturor celor interesați. Oricine știe programare este binevenit, dar bineînțeles că targetul principal sunt studenții pentru că vrem să-i stimulăm să învețe, să-și hrănească acea curiozitate de care vorbeam mai devreme. Chiar acum avem un concurs în derulare, studenții fiind provocați să scrie un mic server web. Ca să înțelegeți mai bine, inclusiv ziarul dvs. are în spatele site-ului un mic server web, iar ei asta au făcut.
Intrând atât de des în contact cu tinerii din Sibiu, atât la Wenglor cât și în afară, vezi o efervescență, o concurență pozitivă, o atracție spre acest domeniu? Sau trebuie să tragi de ei?
De la caz la caz. Oamenii care sunt buni și au acea curiozitate vie se vede că sunt buni din prima. E ușor de intuit potențialul mare, se vede scânteia în privire. Pe de altă parte am observat la studenții cu care am interacționat chiar în ultima perioadă că se plângeau că sunt stresați de timp. Nu au timp să facă lucrurile așezate, pe îndelete...
Dacă la vârsta aceea nu ai timp, ce faci zece ani mai târziu, când ai poate un copil acasă, alte responsabilități?
Așa am zis și eu, dar aparent timpul este o problemă tot mai acută în lumea modernă. Ca să revin la întrebarea inițială, da, în Sibiu sunt mulți tineri curioși, pasionați, există un mare potențial în orașul nostru.
Cum facem să nu pierdem această inteligență? Cum îi canalizați voi să rămână în Sibiu, să dezvolte aici produse noi, să-și folosească inteligența nativă acasă?
Cu siguranță cineva pasionat de ceea ce facem înțelege ce lucrăm aici și vede că avem viziuni asemănătoare. Vorbim aceeași limbă. Suntem o firmă de produs la Wenglor și eu cred că acesta este un avantaj pentru noi, că ne dezvoltăm produsele proprii, hardware, după care facem software pentru acele produse. Iarăși, mai pe înțelesul tutror, imaginați-vă că hardware este telefonul, pe care toată lumea îl ține în mână, software-ul fiind aplicațiile care rulează pe el, adică ce poți face cu acel telefon. În viața de zi cu zi Wenglor poate avea produse în orice industrie unde există un pic de automatizare. Ca să continui analogia, dacă vrem că verificăm că ecranul telefonului dvs. nu are spărturi când pleacă din fabrică se poate monta o cameră la care lucrează departamentul pe care îl conduc eu să facă în detaliu această verificare. Putem să vedem că nu sunt zgârieturi pe ecran înainte de a fi asamblat, să vedem că ecranul s-a lipit corect de carcasă. Deci produsele Wenglor nu sunt vizibile pe stradă, dar sunt în foarte multe lucruri care ne înconjoară și au o finalitate concretă. Oriunde există automatizare noi putem să fim un furnizor de senzori.
Cu ce branduri mai cunoscute lucrați?
Cel mai la îndemână sunt clienții din industria automotive: Mercedes, BMW... Uite, un exemplu ușor amuzant dar foarte util: pentru BMW verificăm culoarea cusăturilor pe volan și calitatea lor în funcție de model.
Până unde merge finețea acestor senzori? Întreb asta pentru că îmi dai un exemplu despre culoare și textură fără a atinge obiectul.
Până la zona micrometrilor, ca și precizie vorbim despre grosimea firului de păr. O altă aplicație faină a senzorilor făcuți în Wenglor este volumetria. Într-o carmangerie, iarăși dau un exemplu cât mai ușor de înțeles de oricine, putem să verificăm masa și volumul unei bucăți de carne fără să o atingem, fără să interferăm cu linia de producție.
Adică dacă eu îți cer o bucată de carne de un kilogram și o sută de grame tu poți să o tranșezi exact atât fără să o cântărești și fără să o tai de câteva ori?
Exact. Practic avem câțiva senzori de profil care calculează volumul și pentru că știm densitatea medie putem stabili ușor masa. Un cuțit automat va tăia exact unde trebuie.
Care sunt etapele pe care le parcurgeți din momentul în care aveți ideea până în clipa în care vedem produsul concret?
Aceasta este cu siguranță o situație interdepartamentală, adică pleacă de la design hardware și design software și ajunge până la testare și producție. Sunt mai mulți pași, nu se întâmplă peste noapte. Produsele nu sunt înglobate, sunt suprapuse compartimentele de dezvoltare, partea de design se intercalează cu partea tehnică, iar partea de desing hadware se suprapune cu partea de dezvoltare software. Pe urmă testarea se suprapune cu dezvoltarea și, mai departe, cu producția. Procesul este gândit să fie cât mai puține pierderi și să decurgă cât mai lin.
Și cu toate acestea voi veniti constant cu produse noi pe piață.
Tot timpul. Nu trebuie neapărat să ai un produs în pregătire și celălalt să aștepte până la finalizarea lui. Cel puțin din punct de vedere software un produs s-ar putea ca niciodată să nu fie terminat, clienții tot timpul au cereri noi.
Din ce înțeleg eu, ceea ce faceți voi în Sibiu este și cercetare, adică total opusul din ce aud vorbindu-se, cum că în România nu se face cercetare.
Acum, cercetare per se în Wenglor nu se face ca la Cambridge sau la Harvard, dar se face la nivel de ce are nevoie clientul și piața. Noi venim cu soluții practice pentru nevoile clienților. Mare parte din ce facem noi se aplică în domeniul computer vision.
Pentru că ai amintit de cercetarea de laborator de la Cambridge și Harvard, unde ajung produsele dezvoltate de voi, în Sibiu?
Absolut oriunde în lumea aceasta. Wenglor are birouri de vânzare pe toate continentele, mai puțin Antarctica. Ce facem noi la Sibiu poate ajunge să fie folosit oriunde există industrie de automatizare.
Privind înapoi, cum vezi nivelul absolvenților Universității ”Lucian Blaga”? Voi colaborați cu Facultatea de Inginerie și intrați în contact direct cu noile generații de absolvenți.
Nivelul este în creștere, aș îndrăzni să spun, cu precizarea că în toate coșurile sunt mere bune și mere rele. Nivelul este unul bun, în sensul că trebuie să privim puțin și ce rol are facultatea în societate. Dacă în școala gimnazială trebuie să avem niște baze, să începem să cunoaștem lucruri, în liceu trebuie să ne dezvoltăm cultura generală, să prindem informații din absolut toate zonele. La facultate deja există speranța că fiecare și-a format o opinie legată de ce ce i-ar plăcea să facă mai departe. La facultate te duci pe domeniul respectiv unde trebuie să pui baze solide. Cred că tocmai asta se întâmplă, din ce am văzut sunt materiile potrivite, sunt profesorii pregătiți, există adâncime și lățime în aprofundarea unor curiozități. Având bazele solide, pasul următor este ca la serviciu să te specializezi, iar din punctul acesta de vedere Universitatea ”Lucian Blaga” își îndeplinește rolul în societate.
Pe de altă parte, specialiști în IT și tehnologie, ca tine, au un anumit nivel salarial, un anumit nivel de trai. Crezi că Sibiul are o pătură socială medie bine dezvoltată?
Cu siguranță există beneficii în a lucra în acest domeniu și a trăi în Sibiu. Faptul că este un oraș încă liniștit față de centrele universitare mai mari poate fi un avantaj. Uneori se crede că în centrele universitare mai mari facultățile sunt mai bune. În calculatoare contează foarte mult și studiul individual, foarte multe lucruri pot fi aflate de pe internet. Latura autodidactă este foarte importantă pentru că și domeniul este foarte vast. La facultate înveți niște baze, dar sunt foarte multe direcții în care te poți dezvolta.
După mai mult de zece ani de muncă la Wenglor și în acest domeniu...
Sunt vreo 13 ani la Wenglor, dar nu sunt legați, au fost pauze.
Rectific, după 13 ani la Wenglor, știind de unde ai plecat și cum arăta compania atunci, ești optimist? Cu privire la firmă, la Sibiu...
Da, cu siguranță! La Wenglor departamentul pe care îl conduc s-a mărit constant, numai anul acesta a crescut cu aproximativ 35%. Dacă vorbim despre Sibiu se văd îmbunătățiri de la an la an, în infrastructură, în stilul de viață a sibienilor, opțiuni de petrecere a timpului liber, parcuri, piste de biciclete.
O ultimă întrebare. Mai ai curiozitatea aceea de la început?
Da, încă o am. Cum ți-am spus deja, e acel efect de bulgăre de zăpadă, cu cât știi mai multe, cu atât știi de fapt mai puține, sunt multe alte aripi de explorat. Acesta și este motivul pentru care am vrut să devin head of software development, am vrut să ies din zona de confort și să explorez ceva nou.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 5790
Ultimele comentarii
Acum 52 minute
Cibi
Acum 55 minute
Mora
Acum 1 oră
Sibianul comentator
Acum 1 oră
Allahu akbar
Acum 1 oră
Q