Proiectul noului spital: CJ Sibiu începe să-l împacheteze în „confidențial”

Transparența autorităților în ceea ce privește proiectul noului Spital județean Sibiu devine tot mai întunecată. Consiliul Județean, inițiatorul proiectului, a lipit eticheta de „confidențial” pe o parte din contractele aflate în derulare pentru acest proiect, conducerea instituției nefiind dispusă să discute deschis nici despre situația terenului pentru acest spital. Turnul Sfatului demarează o serie de articole despre cel mai mare proiect promis sibienilor în ultimii 30 de ani: poate în acest an electoral se vor „îndura” politicienii să găsească împreună soluția finanțării.

„Deci, doamna consilier, la o distanță de două click-uri pe internet toată informația pe care mi-ați solicitat-o în scris o puteți avea”, a fost replica dată de președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, atunci când a fost întrebată de consilierii din opoziție despre sumele cheltuite și evoluția proiectului noului spital (detalii aici). 

Era vara anului 2022 și tot de atunci datează și ultima informare pe care CJ Sibiu a publicat-o „la două click-uri” despre noul spital: „Începând cu această dată este disponibil un tur virtual al Noului Spital Județean Sibiu, însoțit de date tehnice, economice, comunicate de presă, stadiul lucrărilor actualizate în timp real!” este cea mai recentă (6 iulie 2022) informare dată publicității la secțiunea Noul Spital Județean, accesibilă de pe prima pagină a site-ului CJ. Într-adevăr, pe site-ul turului virtual, mai sunt două comunicări din ianuarie 2023, referitoare la firmele care au depus oferte pentru construirea și echiparea noului spital. De atunci... liniște.

12 milioane care nu sunt virtuale

De la finalul lui 2016, de când județului i-a fost transferat un teren de 200.000 de mp pentru construirea unui nou spital, administrația condusă de președinta Daniela Cîmpean a încheiat trei contracte pentru proiectul în discuție.

Toate cele trei contractele au drept sursă de finanțare bugetul județean, vizează elaborarea de documente, consultanță și asistență și unul singur a fost finalizat până în prezent. Este vorba de cel semnat în august 2018 pentru întocmirea planului urbanistic zonal, contract în valoare de 594.998 de lei, semnat cu o asociere condusă de firma sibiană a.plan SRL. De altfel, este și singurul contract care a fost încheiat în suma inițial prevăzută. 

Cel de-al doilea contract a fost semnat în ianuarie 2020 cu o asociere condusă de biroul de arhitectură Popaescu & co, din București, pentru suma inițială de 9,03 milioane de lei (din asociere mai fac parte și Api Arhitekti d.o., din Slovenia, și Studio SQM – redenumită între timp Tesseract Architecture). Contractul cu o durată de șase ani și două luni prevede actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, obținerea autorizației de construire, întocmirea caietului de sarcini pentru licitația pentru angajarea constructorului și asistență tehnică.

Prețul contractului a crescut în două rânduri, ajungând la 9,8 milioane de lei în urma ultimei indexări prevăzută printr-un act adițional semnat în septembrie anul trecut. Conform unui răspuns transmis în atenția cititorilor Turnul Sfatului, 8,21 de milioane de lei a plătit, până acum, CJ Sibiu celor de la Popaescu&co și asociaților, adică 83% din valoarea actualizată a contractului.

Cel de-al treilea contract a fost încredințat în urma unei licitații cu un singur participant - ACC Infrastructure, din Sibiu. Valoarea inițială a contractului era de 4,6 milioane și a fost indexată la 4,83 de milioane de lei tot în septembrie anul trecut, când durata a fost prelungită de la 16 la 24 de luni. Conform răspunsului CJ Sibiu, ACC Infrastructure a încasat până acum 75% din valoarea actualizată a contractului, adică 3,65 de milioane de lei. Contractul este împărțit în cinci etape: implementarea unei soluții digitale pentru licitații și a unui program de monitorizare a investiției, asistență tehnică în elaborarea cererii de finanțare, (din nou) planificarea și pregătirea licitației pentru angajarea unui constructor, consultanță pentru atribuirea contractelor și, în fine, asistență tehnică prin experți cooptați pentru evaluarea de oferte.

11,83 de milioane de lei a cheltuit până acum CJ Sibiu pentru proiectul noului spital.

Responsabilitatea este a altora, de prin alte părți

Întrebată ce se va întâmpla cu sumele cheltuite până acum, dacă nici prin Programul Sănătate nu vor fi obținuți cei minim 428 de milioane de euro necesari construcției și dotărilor, conducerea Consiliului Județean Sibiu a arătat că nu poate răspunde, deoarece a lua în calcul un astfel de scenariu ar însemna o speculație. „Ca să răspundem la această întrebare, ar însemna să speculăm. Or, acțiunile Consiliului Județean Sibiu se bazează pe date certe, nu pe supoziții. Cert este că avem o documentație tehnică validă, autorizație de construire valabilă până în 2026, constructor desemnat și dorim să aplicăm pe liniile de finanțare care vor fi disponibile pentru construirea de noi spitale”.

Iar când vine vorba de cine are responsabilitatea obținerii fondurilor necesare construirii spitalului, actuala conducere a Consiliului Județean Sibiu, în frunte cu Daniela Cîmpean, deviază discuția către politicienii de la centru. „Îmbunătățirea infrastructurii spitalicești din România ține de politica națională privind Sănătatea. Ca autoritate publică, înțelegem să urmărim toate sursele de finanțare și să realizăm acele investiții de care oamenii din județul Sibiu au nevoie”, răspund pentru cititorii Turnul Sfatului reprezentanții administrației locale.

Anul acesta se împlinesc patru ani de când – în pragul fostei campanii pentru alegerile locale – la Sibiu a fost semnat un memorandum între Consiliul Județean și Guvernul României. Trei premieri liberali (Ludovic Orban, Florin Câțu și Nicolae Ciucă) au promis, de atunci, că acel document va fi baza finanțării unui nou spital la Sibiu. Mandatele celor trei s-au încheiat fără ca promisiunile să aibă corespondent în realitate.

Cu un memorandum semnat înaintea fostei campanii electorale pentru alegerile locale, Daniela Cîmpean consideră că responsabilitatea obținerii fondurilor pentru spitalul - care din documentele plătite din bani locali este fezabil - aparține „politicii naționale”

Capătul transparenței

Studiul de fezabilitate, proiectul tehnic sau autorizația de construire sunt documente elaborate în cadrul contractului cu Popaescu&co care au devenit deja publice, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de construire și echipare a noului Spital.

Pentru a vedea care sunt celelalte rezultate ale banilor cheltuiți până acum – mai ales că cele două contracte în derulare includ unele etape în care se suprapun, precum consultanța sau elaborarea de caiete de sarcini – am solicitat CJ Sibiu copii ale proceselor-verbale de recepție semnate. Răspunsul autorităților sfidează interesul public. „Procesele verbale de recepție nu sunt documente de interes public, fiind, în esență, formulare tipizate, care au un parcurs intern. Precizăm că documentele cu privire la achiziție și contract, care au caracter public, sunt disponibile în platforma SEAP, putând fi accesate de către toți cei interesați”, pun capăt transparenței reprezentanții CJ Sibiu.

Iar când vine vorba de documentele produse în cadrul contractului cu ACC Infrastructure, CJ Sibiu adoptă aceeași opacitate. „Documentele în cauză nu pot fi făcute publice din mai multe considerente printre care se află clauza de confidențialitate solicitată de către ofertanți, dar și faptul că unele documentații de licitație sunt în curs de analiză”.

ACC Infrastructure este o societate sibiană pentru care contractul de consultanță semnat cu CJ Sibiu a avut o valoare aproape egală cu toate veniturile înregistrate de societatea sibiană de la înființare, în 2011. Cu doar doi angajați, Constantin Aurel Cândea – proprietarul firmei - declara la începutul contractului că se bazează în derularea acestuia și pe experiența celor două firme subcontractate: Tesseract Architecture SRL (deținută de arhitecta Raluca Șoaită, de loc din Sibiu, și care face parte și din asocierea care derulează și contractul pentru SF și proiectul tehnic) și NeoTwin GmbH, din Germania, societate care livrează soluții digitale pentru managementul proiectelor.

Pentru a vedea de ce a cerut confidențialitate pentru documentele pentru care este plătit din bani publici, i-am solicitat explicații lui Constantin Cândea, administratorul și proprietarul ACC Infrastructure. În ciuda apelurilor și mesajelor repetate, Cândea nu a mai putut fi contactat, de această dată. Până la publicarea acestui material nu a răspuns nici întrebărilor transmise prin e-mail. La fel, nu au răspuns e-mailului cu întrebări pe acest subiect nici germanii de la NeoTwin.

Raluca Șoaită, cea care deține Tesseract Architecture SRL a arătat că nu știe de o astfel de clauză de confidențialitate. „Societatea noastră a avut o parte mică în derularea acestui contract. De ce a fost nevoie de acest contract? Pentru că este un domeniu foarte specializat și este super-complicat de derulat un astfel de proiect. Domnul Cândea are o expertiză foarte mare pe achiziții publice”, a răspuns Raluca Șoaită, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Numele vehiculate

ACC Infrastructure a fost singura societate care a depus ofertă în cadrul licitației pentru contractul de consultanță în discuție. Interesul acestei firme pentru acest proiect este pus – conform informațiilor culese de Turnul Sfatului – și pe seama faptului că Aurel Constantin Cândea a fost promovat în fața administrației județene de către Eugen Iordănescu, directorul Camerei de comerț Sibiu, pe care Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu, l-a creditat cu diferite responsabilități publice (precum selecția de membri ai consiliilor de administrație din societățile aflate în subordinea CJ Sibiu).

Nici Cândea și nici Iordănescu nu au răspuns întrebărilor transmise de Turnul Sfatului pe subiectul eventualelor legături dintre cei doi. Iar Raluca Șoaită a arătat că, pe parcursul derulării contractului de consultanță atribuit celor de la ACC Infrastructure, nu s-a întâlnit cu directorul Camerei de comerț, care acum este trimis în judecată pentru fapte asimilate celor de corupție și este urmărit penal într-un dosar care vizează Parcul Industrial Sibiu SA (prin care 100 de ha de teren au fost preluate pe nimic din proprietatea comunei Șelimbăr).

Eugen Iordănescu a fost implicat direct în proiectul noului spital cel puțin în faza de elaborare a planului urbanistic zonal. „A venit la noi domnul Iordănescu, întrebând dacă nu suntem interesați de un astfel de contract. Fiind în domeniul nostru, evident că am fost interesați așa că am format asocierea și am depus ofertă”, este descrierea oferită cititorilor Turnul Sfatului de către cei care au format asocierea care a câștigat apoi primul contract pentru spital. Din respectiva asociere a făcut parte, prin urmare, și Camera de comerț Sibiu, reprezentată de Iordănescu.

Au uitat de teren?

Pe parcursul documentării acestui articol, Turnul Sfatului a fost înștiințat la finele anului trecut de către Agenția Domeniilor Statului că va demara procedura de recuperare a celor 20 de ha transmise județului Sibiu, deoarece a fost depășit termenul de cinci ani în care CJ trebuia să demareze construcția noului spital (detalii aici).

A doua zi după publicarea informației, Daniela Cîmpean a răspuns că nu există motive pentru care Guvernul să ia terenul înapoi, prezentând o adresă din partea Inspectoratului de Stat în Construcții potrivit căreia se poate interpreta că lucrările de construire a noului spital au început, din moment ce a fost obținută autorizația de construire.

Adresa celor de la Inspectoratul de Stat în Construcții a fost redactată în urma unei solicitări pe care CJ Sibiu a transmis-o în data de 15 februarie 2022. Data este relevantă în acest context, deoarece depășește cu aproape două luni termenul de cinci ani prevăzut în hotărârea de Guvern adoptat pentru transferul terenului și pe care îl invocă acum ADS. 

Terenul propus pentru un nou spital județean Sibiu este la mâna guvernului condus de un social-democrat

Pentru a verifica dacă CJ Sibiu a uitat de acest termen important pentru cel mai mare proiect din ultimii peste 30 de ani am solicitat, prin urmare, o copie a corespondenței purtată cu ISC pe subiectul în discuție, pentru a vedea momentul deschiderii subiectului și evoluția acestuia. Cu atât mai mult cu cât informațiile culese de Turnul Sfatului aminteau și de „prepararea” unor documente care să acopere faptul că administrația a uitat de acest termen, iar terenul să poată fi păstrat în administrarea județului Sibiu.

CJ Sibiu a refuzat să dea publicității corespondența cu ISC. „Vă comunicăm faptul că acest lucru excedă prevederilor Legii 544/2001, act normativ special care reglementează dreptul de acces al persoanelor la informațiile de interes public și nu la înscrisuri sau documente distincte pentru fiecare informație în parte”.

Nici Inspectoratul de Stat în Construcții nu s-a arătat dispus la transparență, invocând un regulament intern care ar fi peste prevederile Legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile cu caracter public. „Petițiile înregistrate la ISC și corespondența purtată de instituție în vederea instrumentării acestora sunt documente exceptate de la comunicare”, închide subiectul Paul Racoviță, inspectorul general al ISC.

Deocamdată, soarta terenului este în mâna Guvernului condus de un premier PSD, partid care prin reprezentanții de la Sibiu nu a dovedit un apetit deosebit pentru promovarea proiectului cu care a defilat până acum Daniela Cîmpean. Iar din partea aceluiași Guvern se așteaptă de anul trecut publicarea variantei finale a ghidului de finanțare pentru Programul Sănătate 2021 – 2027.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro