Locul din Sibiu unde ”firul de argint aurit rulat pe miez de mătase” reprezintă ceva obișnuit

Sunt puține spații în orașul nostru unde o sintagmă atât de frumos construită, precum ”firul de argint aurit rulat pe miez de mătase” nu reprezintă ceva ieșit din comun, ci mai degrabă rutina unei zile obișnuite de muncă. Un astfel de loc este Laboratorul de restaurare al Muzeului Național Brukenthal - secția textile, aflat din Piața Mare. Spre exemplu, aici se află în curs de restaurare o  superbă casulă venețiană ce datează de la sfârşitul secolului XV.

În laborator lucrează Camelia Dordea și Simona Stănculescu, dumnealor fiind de meserie ”restaurator expert textile”. Ambele doamne au peste 30 de ani experiență în domeniu, tocmai de aceea se regăsesc printre specialiștii de talie națională. În mâinile lor ajung frecvent obiecte de patrimoniul de importanță istorică, responsabilitatea, dar și satisfacția unui lucru bine făcut, fiind pe măsură. În afara obiectelor de patrimoniu ce aparțin Muzeului Național Brukenthal cele două specialiste din Sibiu au o lungă colaborare cu Academia Română.

Casula venețiană la care lucrează în prezent este, mai pe înțelesul tuturor, un obiect vestimentar religios, cu rol decorativ, folosit de preoții catolici la ceremonii și evenimente deosebite. Lucrarea face parte din patrimoniul Bisericii Evanghelice Sf. Maria din Sibiu, Camelia Dordea și Simona Stănculescu începând să lucreze la restaurarea ei încă de anul trecut.

”Este un obiect greu, migălos, ca să faci asta trebuie să îți placă să coși, să ai răbdare multă și pasiune pentru așa ceva. De aceea eu spun că în zilele noastre devine tot mai greu să ne găsim colegi noi. Această meserie este una care se învață, practica este mult mai complexă decât teoria pe care o înveți în facultate”, spune Simona Stănculescu.

În afara patinei conferită de cei aproximativ 500 de ani vechime, casula aflată în curs de restaurare în laboratorul din Casa Albastră este de o frumusețe deosebită. A fost fabricată în Veneția secolului al XV-lea este compusă, printre alte elemente, dintr-o broderie complexă ce reliefează scene biblice. La bază se află bumbac și mătase colorată cu pigmenți naturali.

Atenția este atrasă de delicatețea firului de argint aurit rulat pe miez de mătase, cu o grosime puțin mai mare decât cea unui fir de păr. Sfinții Petru, Pavel, Iacob sau Ioan, dar și Arhanghelul Gavril și Fecioara Maria sunt personajele biblice principale evidențiate. Privite în detaliu personajele uimesc prin culorile vii, atenția la detalii și gingășia proporțiilor. Există chiar o expresie în privirea lor.

”Întotdeauna admirăm și ne minunăm de frumusețea și finețea pieselor”, mărturisește Camelia Dordea.

Înainte de a începe munca efectivă de restaurare, Camelia Dordea și Simona Stănculescu au întreprins o investigație amănunțită cu privire la materialele care compun veșmântul, tehnica de lucru, tipurile de degradări observate, mergând până la a stabili compoziția chimică a unor substanțe descoperite. Odată structurate aceste informații, experții Muzeului Brukenthal au prezentat unei comisii formată din specialiști planul lor restaurare, abia după aprobarea lor apucându-se de lucru.

Prima etapă a reprezentat-o curățirea elementelor textile. Fiecare milimetru pătrat este abordat cu migală și răbdare prin imaginea mărită a unei lupe. Se întâmplă uneori ca cele două experte din Sibiu să lucreze ore în șir, căzute pe gânduri, doar radioul de pe fundal spărgând liniștea laboratorului. Răbdarea și atenția la detalii sunt cele două elemente definitorii în munca dumnealor.

”Prin ce facem noi, procesul de restaurare, practic prelungim viața acestor obiecte și ne asigurăm că ele vor ajunge pe mâinile generațiilor viilor, astfel încât să le poată aprecia așa cum merită”, explică doamna Dordea. ”Procesul de degradare este continuu, noi doar îl încetinim”, completează colega ei. Cu siguranță casula aflată în lucru va fi expusă cândva în viitor spre admirația vizitatorilor muzeului. Pentru a putea face asta însă este nevoie de cel puțin un an, cam cât estimează că vor mai dura procedurile de restaurare.

Cel mai vechi obiect la care au lucrat Camelia Dordea și Simona Stănculescu este tot un veșmânt preoțesc, de data aceasta un pluvial datând din secolul al XV-lea și creat la Florența. Pe la jumătatea anilor 1990 cinci persoane au muncit mai bine de un la acel veșmânt pentru a-i reda frumusețea de odinioară. Din lista obiectelor restaurate nu lipsesc covoare vechi de sute de ani sau rochii de gală, creații care altădată atrăgeau privirile tuturor.

Cel mai lung proces de restaurare la care au contribuit a însemnat aproape doi ani, fiind vorba despre un set de mobilier compus din fotolii și o canapea de epocă. În funcție de complexitate și dimensiuni, prin Laboratorul de restaurare al Muzeului Național Brukenthal - secția textile trec anual, în medie, două sau trei obiecte de patrimoniu. Primordială este acuratețea și seriozitatea restaurării, nu viteza de lucru.

La doi pași de agitația turistică a Pieței Mari, într-un spațiu caracterizat prin solemnitate, cele două doamne ”restaurator expert textile” ale Muzeului Național Brukenthal dau o viață nouă unora dintre cele mai vechi și mai frumos obiecte din istoria Sibiului. Și nu numai.

foto Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi