Joi,
11.09.2025
Innorat
Acum
20°C

Cultura sibiană înainte de 1989, în ochii securității: pilele de la Brukenthal, orgiile de la bibliotecă, haosul de la Muzeul ASTRA, șmecheriile directorului de la teatru. Plus protestul de la Filarmonică

Cultura sibiană înainte de 1989, în ochii securității: pilele de la Brukenthal, orgiile de la bibliotecă, haosul de la Muzeul ASTRA, șmecheriile directorului de la teatru. Plus protestul de la Filarmonică

1984. La Muzeul în Aer Liber, meseriașii trenau lucrările pentru a executa lucrări în privat. La centrul de librării, directorul alcoolic acoperea sașii care voiau să plece în Germania. Angajații de la Biblioteca ASTRA organizau orgii inter-județene la cabană. La teatru, pentru a se strânge bani de salarii, se puneau filme la video, în timp ce directorul își făcea haine la croitoria instituției. La Muzeul Brukenthal au rămas pe funcții doar angajații care aveau pile. Iar la Filarmonica Sibiu se pregătea un protest: instrumentiștii erau nemulțumiți de banii pe care îi primeau.

Așa arăta cultura în județul Sibiu în anul 1984, conform mai multor rapoarte ale Securității aflate în arhiva CNSAS. Legea austerității în varianta comunistă.

La teatru se pun filme

În anii 80, conducerea comunistă a țării a considerat că trebuie să se facă economie în instituțiile de cultură. O variantă a legii de acum care impune economii financiare și de personal, denumită popular ”legea austerității”, a existat și atunci, iar fiecare instituție din Sibiu a trebuit să urmeze noul plan. Cum au făcut-o și care era atmosfera din fiecare instituție importantă e descris în detaliu în rapoartele Securității aflate acum în arhiva Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS).

La Teatrul din Sibiu, securiștii îl urmăreau pe directorul instituției, despre care aveau informații că folosea atelierul de croitorie pentru a-și face costume. Tot aici au depistat că pentru a face bani de salarii se organizau seri de videotecă.

”În cadrul teatrului de stat, actorii, cît și personalul auxiliar privesc această măsură cu nemulțumire, deoarece li s-au redus retribuția cu 30%, urmînd ca în această lună salariile să fie mai mici cu 40-45%, motiv ce-i determină pe unii actori și personalul de specialitate să-și caute alte locuri de muncă mai sigure și cu o remunerație constantă.

Exemplificăm acest aspect prin actorii Dan Turbatu și Virgil Flonda, care au făcut demersuri pentru realizarea unor contracte cu diferite case de filme, fapt ce va duce la perturbarea repetițiilor și a pieselor în care cei în cauză sînt distribuiți”, se precizează într-o notă a Securității.

O problemă e văzută la secția germană, unde actorii se plâng că nu-și pot face norma de turnee, pentru că nu se găsește combustibil pentru autocar.

În cadrul teatrului din Sibiu, erau angajate 120 de persoane în acea perioadă, 32 la secția română și 21 la secția germană și cu o administrație comună de 67 de persoane.

40 de persoane au fost nevoite să părăsească teatrul, după apariția noii legi.

S-a recurs la pensionarea celor în vârstă, a transferului celor care și-au găsit alt loc de muncă și s-a renunțat la activitatea celor care nu erau strict necesari funcționării teatrului.

”Cu toate acestea, pînă în prezent situația financiară a teatrului nu s-a redresat, personalul obținînd lunar retribuție diminuată cu circa 30%. Acest fapt a dus la comentarii și nemulțumiri în rîndul actorilor și personalului auxiliar (...) Actorul Popa Alexandru și-a schimbat profesia angajîndu-se pe un șantier de construcții la Turnu Severin”, se arată într-o notă a Securității din 14 noiembrie 1989, semnată de șeful securității Sibiu, colonel Andre Mihail și de șeful serviciului I/B, maior Ignat Nechifor.

Securiștii au subliniat că actorii nu sunt de acord cu găselnița de a face bani din filme.

”În prezent, s-a găsit o soluție de realizare a unor câștiguri suplimentare prin organizarea unor programe de videotecă, aspect pe care majoritatea oamenilor de cultură îl consideră ca un act de îndepărtare a spectatorilor de adevărata cultură, care trebuie să se facă în timp, cu investiție umană și materială, observându-se de-a lungul generațiilor, iar ceea ce se face acum fiind considerat ”comerț artistic” care nu are nici un viitor și îndepărtează masele de la adevărata cultură și artă”, se precizează într-un alt document.

Nemulțumiți de directorul Ilie Moise, ”care a transformat teatrul într-o instituție a realizării intereselor personale, a divergențelor și conflictelor pe care le patronează și le încurajează”, mai mulți angajați de aici au trimis note la Securitate.

”Cu prilejul deplasării în străinătate, directorul teatrului și-a confecționat la croitoria teatrului întreaga garderobă necesară acestei deplasări, iar activitățile casnice gospodărești de ori personal și familial folosește din timpul programului plasatoare, mecanici, tîmplari, fapt care creează comentarii negative în rîndul personalului teatrului”, se arată în notă.

Citește și:

Boierii olteni, la cumpărături în Sibiu. Shopping, acum 300 de ani: trimiteai scrisoare și îți venea pachetul acasă. Mai târziu au apărut și reclamele tipărite

Muzeul Brukenthal în 1972. Sursa: fortepan.hu

”Schema de la Brukenthal”: din 50 de concedieri s-a ajuns la 20. Cei cu salarii mici și fără pile

La Brukenthal, ca primă măsură anunțată partidului comunist, a fost reducerea numărului personalului muncitor cu 50 de persoane. Atât și-a asumat conducerea să facă pentru a mai ajuta bugetul instituției. Doar că lucrurile nu s-au petrecut exact așa, subliniază securiștii.

”Din 50 de persoane cît s-a stabilit inițial pentru reducere au fost propuse doar 30 de persoane, ajungîndu-se pînă la urmă ca numărul celor în situația de a li se restructura postul să fi de circa 20 de persoane, aceștia din rîndul personalului muncitor.

Acest aspect a fost și este de comentat, contribuind la existența unei stări de spirit necorespunzătoare în cadrul muzeului. Se fac afirmații că cele 20 de persoane sînt din cele care nu au nicio ”relație” care să intervină în vederea rămînerii lor în muzeu. Cei care au avut astfel de relații și pentru care s-au făcut intervenții neprincipiale au rămas pe posturi.

Se comentează faptul că reducerile de personal fiind din rîndurile celor cu salarii mici (muncitori) nu va contribui la rezolvarea situației, numărul fiind prea mic paralel cu faptul că, fondul de salarii dezafectat este insuficient datorită salariilor mici pe care le au cei în cauză. Totodată, reducerea schemei personalului muncitor va crea greutăți activităților administrative”, se precizează într-o informare.

Filme și la Muzeul ASTRA, dar cu atenție la ambasade

După instituirea măsurilor privind autofinanțarea cu 50%, personalul din cadrul complexului muzeal Sibiu, instituția și-a ”concentrat atenția, depunînd toate eforturile în vederea realizării integrale a indicatorilor necesari îndeplinirii planului pe anul 1985”, raportează securiștii.

Ca la teatru, și aici s-a propus și aprobat ”difuzarea de filme de artă cu prilejul unor acțiuni, filme pe care muzeul și le procură de la bibliotecile ambasadelor străine acreditate la noi în țară”.

Securiștii au luat pe propria răspundere această problemă, pentru ca niciun angajat de aici să nu aibă contact direct cu reprezentanții ambasadelor.

”Referitor la această propunere, organul de securitate a intervenit ca legătura cu reprezentanțele diplomatice să fie făcută oficial în conformitate cu prevederile legii, fără a se folosi persoane de intermediere care să stabilească contacte neoficiale cu ambasadele în cauză, intenție care urma să se realizeze dacă nu se intervenea în scopul prevenirii acestei inițiative neconforme cu legea”, se arată într-o altă notă a Securității Sibiu.

Filmele ce vor fi împrumutate de la ambasadele străine urmau ”să fie vizionate anterior de o comisie care să avizeze prezentarea acestora în acțiunile culturale ce se vor desfășura în cadrul muzeului”.

Erau însă probleme cu șantierele deschise în instituție.

”O stare de spirit mai deosebită există în cadrul Laboratorului zonal, în sensul că șeful acestuia, Ioan Budileanu are o poziție neprincipială față de subalterni, executînd  cu un grup apropiat de ”colaboratori” unele lucrări de restaurare și renovare pentru diverse persoane particulare în schimbul unor contraservicii sau sume de bani care sînt împărțiți ulterior între ei și favoriții acestuia.

Cu toate că în urmă cu 7 ani au fost investite fonduri mari pentru amenajarea, restaurarea unor imobile din cadrul complexului muzeal Sibiu, nici pînă în prezent activitatea în această direcția nu s-a finalizat”, se precizează într-un alt document.

Securitatea Sibiu avea la Complexul Muzeal Astra 12 surse și alte 7 care se aflau în alte departamente dar care aduceau informații și legate de personalul ASTRA.

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Sibiul în 1972, sursa: fortepan.hu

Orgiile de la Biblioteca ASTRA

Directorul Bibliotecii ASTRA din acea perioadă a fost înlocuit din funcție în urma unor scandaluri care au fost detaliate de către securiști. Într-unul dintre ele, mai mulți angajați au petrecut ”imoral” la Cabana Fântânele, alături de colegii lor din Râmnicu Vâlcea.

”Este comentat faptul că la Cabana Oțetea (Fîntînele) sînt organizate diferite întruniri și reuniuni care degenerează în petreceri și chefuri cum a fost și cazul reuniunii ce a avut loc cu prilejul simpozionului ”Relații culturale între județele Vîlcea și Sibiu”, ocazie cu care participanții au dat dovadă de imoralitate și o comportare nedemnă ce nu se cadrează cu calitatea de activist cultural.

Inexistența unui statut și regim  de funcționare adecvat care să fie respectat întocmai, pot permite și pe viitor folosirea acestei cabane din fondul ”Oțetea” într-un mod necorespunzător, față de motivul pentru care a fost creată și donată bibliotecii Astra de istoricul A. Oțetea”, se precizează într-o altă notă a securității.

Atmosfera era aici însă una foarte proastă, precizează documentele arhivate de CNSAS.

”Aici există o stare de spirit necorespunzătoare, ca urmare a acumulării unor fenomene și aspecte ce au culminat cu fapta directorului acestei instituții culturale, ce a fost găsit în biroul său dezbrăcat complet, împreună cu numita XXX, bibliotecară”, se arată în document.

În locul directorului a fost numită o nouă conducere, însă atmosfera a continuat să fie tensionată.

”Noua conducere numită provizoriu încearcă să reorganizeze activitatea în cadrul bibliotecii, rezultatele nu vor fi cele scontate atâta timp cît colecivul este divizat și fracționat în funcție de interesele personale ale unor ”lideri” (Avram Felicia, Sălăpjan Ana, Lungu Cornel) sau în funcție de interesele sentimentale ale altora (Morindău Dorel, Gilea Maria, Cotu Aurel, Anghel Victoria, Dunărean Elena, Avram Mircea), etc.

Colectivul bibliotecii comentează nefavorabil existența unor astfel de relații și legături care dăunează activității instituției”, se precizează într-o altă notă.

Citește și:

Școala în Sibiu, în urmă cu fix 140 de ani: La 12,30 se servea supă și carne de vită. Se studia religie, morală, română, maghiară, matematică, legumărit și economia casnică

Sașii de la Centrul de librării și difuzare a cărții din Sibiu

La Centrul de librării și difuzare a cărții din Sibiu se comentează că directorul ar primi unele avantaje de ordin material, ”bani, prioritate și plată integrală pentru unele lucrări publicare în revistele editurilor în cauză”, precizează o notă aflată în arhiva CNSAS.

”Directorul încadrează în instituție persoane de naționalitate germană cu cerere de plecare definitiv din țară. Pentru realizarea acestor angajări sînt făcute schimbări și rocade cu alți angajați, pentru ca cei doriți de director să ajungă în funcțiile respective, fapt ce creează o fluctuație mare de personal.

De asemenea este de notorietate publică faptul că sus-numitul vine frecvent în stare de ebrietate la serviciu, fiind situații când datorită consumului de băuturi alcoolice intră în comă alcoolică, motiv pentru care lipsește 2-3 zile de la serviciu fără a se cunoaște nimic despre situația sa în aceste perioade”, precizează securiștii bazându-se pe ”sursele” din instituție.

Protest la Filarmonica Sibiu. Artiștii voiau să meargă la București pentru a discuta cu ”partidul” despre salariile lor

”În cadrul Filarmonicii din Sibiu și a Teatrului de Stat există o stare de spirit necorespunzătoare datorită (sic!) aplicării măsurii de suspendare a subvențiilor din bugetul de stat cu 70%”, se precizează într-o notă a Securității Sibiu din decembrie 1984.

”Acest fapt a dus la unele comentarii nefavorabile, persoanele în cauză neînțelegând necesitatea aplicării acestei măsuri, acreditându-se de către unii ideea că această hotărîre a fost luată pentru a lovi în cultura și educația maselor.

Astfel, numitul Cașcaval Mihai, în vîrstă de 46 de ani, membru PCR, instrumentist la Filarmonica Sibiu, a afirmat că suma cîștigată de stat din punct de vedere economic este nesemnificativă, dar consecința aplicării acestei măsuri este mult mai gravă din punct de vedere politic, se lovește în cultura și educația maselor, înregistrîndu-se efecte negative mult mai mari ce se vor repercuta în timp asupra întregii națiuni.

Un alt aspect pe care îl semnalăm este faptul că pe lîngă discuțiile spontane de grup, neorganizate, au avut loc manifestări necorespunzătoare a unor membri ai Filarmonicii chiar cu prilejul unor adunări organizate cum a fost cazul adunării generale a oamenilor muncii, cînd numitul Bala Gabriel, în vîrstă de 25 de ani, membru PCR, a făcut următoarele afirmații:

”Sînt comunist, am 25 de ani și îmi pare rău că la această vîrstă și după atîția ani de studiu sînt confruntat cu asemenea situații. Ne-am sacrificat copilăria ca acum să fim puși pe drumuri. Toate soluțiile propuse pentru ieșirea din situația existentă sînt umilitoare pentru un comunist, aceasta nu este o atitudine revoluționară, trebuie spus un nu hotărît acestor măsuri”.

Tot cu prilejul adunării generale a oamenilor muncii s-a manifestat și numitul Sila Eugen, în vîrstă de 29 de ani, membru PCR, care a afirmat că ar fi necesar ca fiecare instituție culturală din țară să trimită reprezentanți la București unde aceștia să explice conducerii că arta nu se poate vinde și cumpăra ca orice altă marfă”, se arată în nota informativă.

Dacă despre Eugen Sila nu se cunoaște cum a evoluat profesional, Gabriel Bala este astăzi un cunoscut violonist.

A fost vioara principală a Orchestrei Filarmonicii "George Enescu" din București, a Orchestrei Universității Naționale de Muzică din București, România, vioara principală a celebrei Orchestra Internațională din Italia, Accademia Santa Cecilia și a Orchestrei Simfonice din Düsseldorf.

Citește și:

Sibiul avea port în urmă cu 319 ani, cu peste 20 de ani înainte ca Bega să devină navigabilă. Așa s-au adus în oraș piatra de la Gura Râului și varul din Poplaca

Sursa foto: fortepan.hu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

24 comentarii

Muresan

Acum 1 an

Cum zice Miss Marple: natura umana e aceeasi peste tot. Si in comunism, ca si in capitalism erau probleme, pile, detractori, directori care faceau jocurile, telectuali nemultumiti. P.S. Fotografia care insoteste articolul e super! Ce oras frumos am avut! Arata nitel provincial, dar era frumos!
Raspunde

Muschetarul roman

Acum 1 an

Exact asa am vrut sa zic si eu! Era plin de copaci...parcul cu verdeata, alei..era plin de verde! Acum...doar betoane!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kukuruku

Acum 1 an

Parcuri se pot face si in alte locuri, o piata ca Piata Mare e unica in Sibiu, ar fi fost stricata de un parc. Sute si sute de ani nu a fost parc, dar s-au gandit comunistii sa-l faca in anii 60...
Raspunde

@ kukuru

Acum 1 an

E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti un prost, decât să vorbeşti şi să înlături orice îndoială.
Raspunde

Bulibasha

Acum 1 an

Teatrul de stat organiza si turnee de muzica in toata Romania cu autocarul teatrului.Asa reuseau sa genereze destui bani pentru a plati personalul.Semnal M,Hrusca,Seicaru,Iris si multi altii au avut turnee in toata tara sub auspiciul teatrului de stat.In alte turnee erau si actorii de la teatrul de papusi care aveau spectacole dimineata pentru copii din scoli iar dupa amiaza era concert Rock cu Riff,Hrusca,Seicaru sau altii.La fel si casa de cultura a tineretului organiza sub auspiciul lor turnee prin tara.
Raspunde

Bulibasha

Acum 1 an

Dar ce am uitat sa scriu.Filarmonica era cel mai mare organizator de turnee si concerte rock.Impresarul Suteu era considerat unul din cei mai buni impresari artistici din tara.
Raspunde

Aci Duțu

Acum 1 an

Așa mai apucam să vedem și noi câte un concert de Doamne-ajută
Raspunde

Adina

Acum 1 an

Dramatic.
Raspunde

Rusine!

Acum 1 an

Daca aveti Notele, aveti si semnatarii lor! Haideti cu adevarul dupa 40 de ani, nu cu barfe
Raspunde

Gigi

Acum 1 an

Corect, asta-i adevarul care-l căutam dupa 40 ani, care a fost ăla de a sifonat orgiile către organul de represiune al orgiilor, Securitatea! Si bineînțeles , ce l-a împins să facă asta - a fost nemulțumit de schimbul de experiență cu colegii din Vâlcea sau a existat ceva "foc prietenesc" la acea "orginizare"?
Raspunde

Manipulare prin ironie

Acum 1 an

Satira și frații ei urâți: parodie, ironie și sarcasm
Raspunde

Hermann Stadt

Acum 1 an

Poza de la prezentarea articolului e superbă.Asta era de fapt adevărată Piata Mare,din păcate nimeni nu va avea curajul sa o refaca cum a fost.Nu trageți...am și eu nostalgiile mele din copilărie.
Raspunde

Till Eulenspiegel

Acum 1 an

Era sa se intimple da' Ispas l-a convins pe Condurat,prin '98-2000, ca cele sase alei semnifica razele soarelui socialist si nu se cade....Cam asa s-au ratat si alegerile din '92: intre Ratiu,Campeanu si Iliescu s-a ales ce s-a ales...
Raspunde

EMA

Acum 1 an

Cum sa refaca piata in acea forma? Pai si „concertele”, ”festivalurile” mari purtatoare de cultura??? Pai si terasele tip hambar unde sa mai aiba loc? Dar balciul de Craciun? Ati innebunit, sa inlocuim toate aceste marțafele aducătoare de parale cu un parc?? Unde va credeți, la Viena?
Raspunde

Aci Duțu

Acum 1 an

Apropo nostalgii, și pe mine m-a durut sufletul când au asfaltat-o comuniștii, aveam 14 sau 15 ani. Cică să-i facă lui nea nicu loc de adunare și discurs. Care n-a venit niciodată.
Raspunde

Muresan

Acum 1 an

Ceausescu a fost in 3-4 iulie 1984 la Sibiu. Pe urma, n-a mai ajuns ca a kuat direct eleicopterul spre Targoviste.
Raspunde

Grecu

Acum 1 an

Dacă schimbi anul și înlocuiești numele cu inițiale, rapoartele securității sunt valabile și în 2024. Cultura a rămas o sărăcie la cheremul unor căpetenii brutale, care disprețuiesc oamenii în folosul banilor.
Raspunde

Gura lumii

Acum 1 an

Iar în capitalism, unii își cumpărau case din meditații și aveau și servici. Asta da, performanță...!!!!
Raspunde

Sibian

Acum 1 an

E adevarat ca intr-o dimineata directorul Bibliotecii Astra a fost gasit dezbracat in birou. Cineva i-a copt-o si banuiesc si cine, dar despre morti numai de bine. Daca cineva l-a imbatat pe bietul director si l-a lasat dezbracat ca sa-l vada intelectualii care lucrau acolo, asta nu inseamna ca la biblioteca se faceau ... orgii . Si nici la cabana Fantanele. Poate vreo bibliotecara mai focoasa o fi discutat mai apropiat cu un documentarist...
Raspunde

Bambolero

Acum 1 an

Ei na, team-building-urile erau și pe-atunci cum sunt și-acum. Cum zice-n film "bere și s*x be banii firmei". Sau a instituției.
Raspunde

@Bambolero

Acum 1 an

Unii au criticat filmul cu pricina, dar arata o realitate vesela sau trista, depinde din ce unghi privesti.
Raspunde

Alexandra

Acum 1 an

Austeritate, „autofinantare”, reduceri de posturi, comasari... Nu va seamana cu ceva mai... actual? Cultura a fost intotdeauna „cenusareasa” bugetului, prima tăiată, prima redusă. A rămas celebră caricatura lui Mihai Stănescu de pe la sfârșitul anilor 80, cu lanul de grâu „culcat”, care purta textul „cultura... e la pământ!”
Raspunde

George

Acum 1 an

textul era cam asa: Daca mai tine mult curentul asta se duce dracului cultura! Discutia era intr-un tren Mangalia-Bucuresti. iar langa calea ferata era un lan de grau aplecat de valul de aer dislocat de tren, dupa Consfatuirea pe probleme de cultura din orasul dobrogean din 1972. Ceausescu in 1971 vizitase Coreea de nord si China si vrea sa implementeze, si a reusit, cultul personalitatii vazut acolo!
Raspunde

@Alexandra

Acum 1 an

Mihai Stanescu... isi permitea cam multe, probabil avea un grad destul de mare. Ca dovada, dupa 90 avea un magazin cu de-ale lui aproape de Sala Palatului in Bucuresti.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus