160 de milioane de euro costa proiectul prin care ADI Monte Făgăraș Bâlea-Capra aduceau în zonă schiori în mai mult de 6 luni pe an. Un sistem de transport pe cablu ar fi urmat să facă legătura între versantul nordic al Masivului Făgăraș și versantul sudic al acestuia.
”Se dorește realizarea unui sistem de pârtii pentru sporturi de iarnă, acoperind aproximativ 150 de kilometri, accesibili datorită celor 7 trasee de telegondolă și a celor 13 trasee de telescaun”, se preciza în proiect.
Aici urmau să ajungă, conform proiectului intitulat ”200 zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraș” peste 20 de mii de turiști zilnic.
”La baza pârtiilor în zona de la cota 700 m se va dezvolta o zonă de tabară de bază, de aici plecând primele faciliţăti de transport pe cablu și se vor amenaja zone apres-sky care includ atât locuri de servit masa, baruri, cât și o zona de spa și magazine. Magazinele vor vinde echipament montan, de ski, cât și produse locale si alimentare”, se precizează în document.
Peste 20 de sporturi urmau să se poată efectua aici, însă aflăm acum că proiectul nu a intrat de fapt niciodată în atenția vreunei forme de finanțare națională. Asta, pentru că tot timpul a fost depus prea târziu.
Între timp s-a dezvoltat o altă formă de dezvoltare inter-regională, gestionată de Consiliul Județean Sibiu, iar cea veche a intrat în conflict cu cea nouă.
Prezentarea proiectului poate fi descărcată de aici
Ce spune Ministerul Turismului
Ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea, susține într-o adresă transmisă deputatului Bogdan Trif că documentațiile trimise din 2020 de către ADI Monte Făgăraș Bîlea Capra au fost trimise prea târziu pentru a se încadra în vreo axă de finanțare cu bani europeni sau din buget.
”Asociația ADI Monte Făgăraș Bîlea Capra a depus prin adresa nr. 262/30.12.20220 un studiu de prefezabilitate ”Stațiunea montană de schi Puha UAT Porumbacu de Jos în martie 2010 și un Studiu de fezabilitate ”Dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă în orașul Avrig”, în decembrie 2015. S-au analizat documentațiile și s-a trimis adresă de răspuns nr. 570318/PE/22.04.2021 (UAT trebuia să depună Studiul în Anexa 1.B.I, nefiind respectat art. 14 din HG nr. 558/2017 cu modificările și completările ulterioare)”.
În 31 ianuarie 2022, ministerul recunoaște că a mai primit o solicitare, un memorandum privind ”Strategia de Dezvoltare Socio-Economică Integrată pentru Dezvoltarea Munților Făgăraș”.
”Documentația pentru proiectul ”200 zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraș” nu s-a depus în termen, iar proiectul va fi eliminat din Anexa nr. 1 a HG 558/2017”.
Ulterior, proiectul ”200 zile cu zăpadă pe an” a fost eliminat din anexa precizată de ministru.
Ștefan Radu Oprea insistă că ”Masterplanul investițiilor în turism” se actualizează anual cu alte proiecte.
Citește și:
Comparație Făgăraș – Bansko. Ce s-ar fi putut face în România și nu s-a realizat niciodată
Se retrag localitățile
Membrii fondatori ai Asociației sunt Consiliul Local Arefu din județul Argeș și Consiliul Local Cîrțișoara din județul Sibiu. Iar membrii asociați sunt localitățile Avrig, Porumbacu de Jos, Arpașu de Jos, Ucea, Viștea, Drăguș, Albeștii de Argeș, Cicănești, Sălătrucu, Valea Iașului și Valea Danului.
Această formă de organizare apare și astăzi pe site-ul asociației, însă datele nu mai sunt reale, spune primarul Avrigului, Adrian David.
”Noi nu mai suntem membri din 2019, nu știu de ce mai apărem acolo. Probabil că nu au actualizat statutul, însă noi avem decizie de Consiliu Local prin care ne retragem din această asociație. Ne-am retras pentru că pur și simplu nu a funcționat cum trebuia.
Noi suntem acum în ADI Țara Făgărașului, cu sediul la Brașov, care deja a intrat pe finanțare, se pare că vin deja primele finanțări”, spune primarul.
Citește și:
Interviu - Marius Olariu: ”Doar pe domeniul schiabil se pot strânge sume cu 7 sau 8 zerouri”
Fără schi în ADI Țara Făgărașului
ADI Țara Făgărașului este o asociere a primăriilor de pe Valea Oltului, inclusiv a consiliilor județene din Sibiu și Brașov.
”Parteneriatul creat prin ADI ITI MTF este format din municipiul Făgăraș, orașul Victoria din județul Brașov și orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu, precum și 27 comune, 19 acestea din județul Brașov și 8 din județul Sibiu. Strategia de dezvoltare durabilă a microregiunii Țara Făgărașului vizează teritoriul compact format din aceste 31 UAT-uri”, se precizează în statutul organizației.
Din noiembrie 2019, CJ Sibiu s-a alăturat organizației care își dorește ”îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Microregiunea Țara Făgărașului, atingerea și respectarea standardelor europene privind protecția mediului, a dezvoltării economice, precum și creșterea capacității de atragere a fondurilor pentru finanțarea investițiilor necesare în dezvoltarea durabilă în Microregiunea Țara Făgărașului”.
Organizația nu își propune dezvoltarea vreunui resort de schi, ci vede că bunăstarea locuitorilor poate veni doar dintr-o dezvoltare durabilă, pe mai multe planuri.
În Strategia de Dezvoltare a Microregiunii Țara Făgărașului se propune ”valorizarea potențialului teritorial, creșterea calității vieții, protejarea patrimoniului natural și cultural și valorificarea identității teritoriale, asigurarea unui cadru de cooperare pe orizontală și verticală, abordări inovative. În acest document sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare a microregiunii, bazat pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 ani”.
Strategia propune dezvoltarea de ”proiecte multifond” care să aibă în vedere ”mobilitatea oamenilor și a ideilor, în vederea multiplicării bunelor practici întâlnite la nivel național și european”.
„Eu ţin foarte mult la chestia asta cu investiţiile şi vă spun, dacă numai pe ăla cu Munţii Făgăraş l-am face, am dubla capacitatea de schi a României. Ar fi 150 de kilometri de schi într-un singur loc, unde zăpada este peste 250 de zile naturală. Nu au mulţi în Europa. Ăla e un vis de-al meu personal. Dacă-l văd începând, pur şi simplu să vină un utilaj, cred că sunt deja în al nouălea cer. (...) E un proiect din 1968, acolo trebuia să fie un oraş olimpic, dar n-au fost bani, a fost cutremurul din `77”, - ministrul Turismului, Mircea Dobre, în decembrie 2017.
Conflict între cele două organizații
ADI Monte Făgăraș Bîlea-Capra a acuzat ADI Țara Făgărașului că a intrat ilegal în Acordul de Parteneriat 2021-2027 dintre România și Comisia Europeană, fiind astfel acceptată să depună proiecte de finanțare, deoarece în opinia președintelui Lucian Dumitra, structura din care face parte și CJ Sibiu nu era înființată la data semnării protocolului dintre țara noastră și Comisia Europeană.
”Vă comunicăm că ADI Monte Făgăraș Bîlea-Capra a depus astăzi o contestație care se referă la prezența ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului în Acordul de Parteneriat 2021-2027 dintre România și Comisia Europeană. Deschiderea seriei de dezbateri pe fonduri europene din septembrie 2019 de la Brașov este prezentată harta cu asociațiile de dezvoltare, printre care și ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului, deși la acea data asociația nu era înfiinţată”, anunța asociația.
Lucian Dumitra nu a răspuns apelurilor noastre până la publicarea acestui articol.
Dumitra vs. Trif
În 2019, când era ministru al Turismului, Bogdan Trif anunța că există finanțare pentru a dezvolta în zona Bâlea un resort de schi.
”Avem deja opt proiecte pe care dorim să le finanțăm anul acesta, așteptăm primarii să vină cu proiecte. Ne dorim o stațiune montană în Munții Făgăraș, un domeniu schiabil ar fi foarte fezabil. Sunt în procedură de trasare a caietului de sarcini, să putem scoate la licitație aceste proiecte”, a anunțat atunci Trif.
Declarația ministrului Turismului de atunci l-a înfuriat pe Dumitra.
”În ultima perioadă, domnul ministru al Turismului, sibianul Gheorghe Bogdan Trif, face tot felul de declarații nerealiste, ba chiar dezinformează opinia publică referitor la dezvoltarea proiectului de infrastructură turistică pe care România îl așteaptă de peste 40 de ani.
Nu mai tolerăm declarațiile politicianiste, lipsite de acoperire, ale încă unui turist pe fotoliul de ministru. Bogdan Trif nu face decât să manipuleze opinia publică prin diverse moduri și căi ce nu onorează demnitatea unui ministru. Aportul la acest proiect al ministrului sibian este ZERO! Accept oricând un dialog public pe tema proiectului la invitația domnului ministru”, a anunțat Dumitra.
Proiectul împlinește în acest an 55 de ani de când a fost gândit
În 1969, ONT încheia un proiect prin care în Munții Făgăraș s-ar fi realizat o stațiune de schi.
La vremea aceea se prevedea construcția a 19 de pârtii de schi, din care 13 situate în zona superioară și 6 pârtii situate în zona inferioară, cu o lungime totală de 40 de kilometri.
Urmau să se construiască 4.870 de locuri de cazare, teren de golf, sală de bowling, piscină acoperită, cazino, patinoar artificial, pârtie de bob, trambulină pentru sărituri cu schiurile, școală de schi, un stadion de o mie de locuri, poligoane de tir și sală de sport. Investiția totală calculată în 1973 era de 155 de milioane de dolari.
În 1975, Nicolae Ceaușescu era în dubiu. Avea de ales: să repornească șantierul din Dobrogea sau să facă stațiunea de la Bâlea. În ciuda argumentațiilor lui Richard Winter, prim-secretar al județului Sibiu în acel moment, Ceaușescu a decis redeschiderea lucrărilor la canal. ”Planul Bâlea” a fost oficial închis.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3878
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
Adi
Acum 3 ore
X
Acum 5 ore
Toto
Acum 5 ore
Un sibian
Acum 6 ore
Ina