M-a împins păcatul să aleg săptămâna asta o kebăbărie, iar pașii m-au dus pe strada Constituției. Am văzut de câteva ori această locație, dar nu am îndrăznit să intru. Nu am făcut-o nu pentru că mi s-a părut tristă, dar pentru că kebabul nu e ceea ce-mi doresc în materie de gastronomie.
Am făcut-o zilele trecute, după principiul că „o dată în an se poate”.
Locația e la intersecție cu strada 9 Mai, aproape de gară. Meniul, desigur, nu e foarte bogat, dar nici nu te aștepți la asta. Am mers țintit acolo pentru un kebab. Am optat pentru kebab mare cu vită și berbecuț: unul în lipie și altul la farfurie.
Nu am avut mari așteptări, dar nici foarte mici. Știam că, fiind flămânzi, trebuie să plecăm de acolo sătui, dar și împliniți. Micuțul local are câteva mese înăuntru, așa că ne-am așezat la una să mâncăm și să vorbim pe îndelete.
Colegul care a optat pentru kebabul în lipie, s-a chinuit până a dezlipit folia de aluminiu de pe lipie. Kebabul arăta într-adevăr impunător: pe lângă că era „mare”, era și cu de toate. Așa că și așteptarea era mare. Dar la scurt timp l-am văzut cum scoate din gură o bucată, apoi încă una și tot așa de carne care nu poate fi mestecată. Nu l-a mâncat pe tot, iar la un moment dat a fost pus următorul diagnostic: cel mai gustos din acest kebab este cola.
Farfuria mea nu arăta foarte rău. Porția – la fel de generoasă, cu sosurile – picant și de usturoi – împrăștiate peste toate ingredientele. Separat am primit, după cum am rugat, sosul curry. Bine am făcut că l-am luat, pentru că acesta dădea gust la tot.
Am trecut și eu prin aceeași experiență, alegând bucățile de carne - nu mai înțelegeam dacă erau de vită sau berbecuț - pe care nu le puteam înghiți. Am „stins” tot cu o mică bere, dar nici pe aceea nu am băut-o pe toată.
Ca să nu mai spun că înăuntru cei doi angajați încercau să destindă atmosfera cu manele la... telefon. Iar tacâmurile, de unică folosință, erau din plastic.
Atât s-a putut.
Am plătit 29 de lei pentru kebabul în lipie și 39 pentru cel la farfurie, plus 17 lei băuturile și am plecat. Am plecat direct acasă, unde mi-am turnat 50 de grame de pălincă pentru o dezinfecție interioară... preventivă.
Nu zic, poate experiența noastră a fost o excepție, sper să fie, dar eu spun doar atât: mulțumesc, succese mai departe, dar cred că eu iarăși cel puțin un an nu mai încerc vreun kebab.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: doner kebab , cronica de restaurant sibiu
Vizualizari: 5679
Ultimele comentarii
Acum 11 ore
Ron
Acum 12 ore
Mariana Deacu
Acum 12 ore
BittDanman
Acum 12 ore
Gheo Poplaceanul
Acum 12 ore
Gheo Poplaceanul