Ana și Ioana Negoiță, fiica și mama care au adus la Sibiu tradiția confecționării măștilor specifice dansului urâților. „Pot fi diferențiate ușor cele autentice față de cele fabricate în China”

Ioana și Ana Negoiță au ales să ducă mai departe tradiția confecționării măștilor specifice dansului urâților, o datină din nordul țării, satul Draxini, comuna Bălușeni, din județul Botoșani. Cele două sunt stabilite la Sibiu și creațiile lor vor putea fi admirate și cumpărate curând de la Casa Artelor. Povestea celor două a fost surprinsă într-un articol al wall-street.ro.

Meșteșugul pe care cele două îl practică a fost transmis din mamă în fiică.

„Mama a urmat școala în Sibiu, apoi l-a cunoscut pe tata și a rămas aici, dar a adus cu ea din Botoșani meșteșugul confecționării măștilor populare. Astfel, amândouă am dus mai departe tradiția bunicilor noștri botoșăneni. Totuși, nu a ajuns la nivel de afacere această îndeletnicire, este mai mult o pasiune care, cumva, mai completează veniturile. Partea care mă entuziasmează cel mai mult sunt expozițiile, interacțiunea cu alți artiști și schimbul de idei”, a spus Ioana Negoiță.

Cum sunt confecționate măștile și de unde vine acest obicei

Potrivit articolului amintit, măștile tradiționale sunt create doar din materiale textile, haine sau lucruri de care nu mai au nevoie: paltoane vechi, diverse articole de îmbrăcăminte în varietăți de culori, coarne de vacă și resturi de lână de oaie, achiziționate de la cojocari.

În noaptea de anul nou, în Moldova, localnicii se adună în sat pentru dansul urâților, iar flăcăii se deghizează în diverse personaje care ar alunga „relele din casă”. Măștile pot fi de mai multe feluri: pot avea legătură cu anotimpurile, cu spiritele strămoșilor, cu animale sau cu dracii. De asemenea, sunt reprezentate caricaturi ale satului, precum babe, moși, poștași, căpitani, iar nasul trebuie să fie cât mai proeminent și exagerat, fiind predominantă, totodată, și culoarea roșie.

„În zona Moldovei s-au menținut mai mult aceste tradiții, pentru că oamenii încă trăiesc într-un soi de arhaism și sunt întrucâtva rupți de civilizație, de societatea modernă. Când omul se mișcă prea mult în peisaj începe - la un moment dat - să își desconsidere tradițiile. Din aceasta cauză, cred eu, tradiția înseamnă să fii și, cumva, mai conservator”, a afirmat aceasta.

Produsele lor vor putea fi găsite la Casa Artelor

Cele două femei își comercializează lucrările la Muzeul Satului și la Muzeul Țăranului Român, iar în curând vor putea fi achiziționate și la Casa Artelor din Sibiu. Crearea lor este o muncă migăloasă - într-o lună pot fi meșterite în jur de zece astfel de măști, iar prețul poate varia de la 170 de lei până la 400 de lei, în funcție de mărimea lor și de elementele de decor.

„Pot fi diferențiate ușor cele autentice de cele fabricate în China. În primul rând, este evidentă calitatea materialelor, în special mirosul blănii de oaie sau elementele precum cornul de vită sau de capră. Toate aceste materiale, împreună cu decorațiunile specifice tradiției noastre, nu pot fi chiar atât de ușor de imitat”, a precizat Ioana.

Reamintim că Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă, faptul că în 7 mai Casa Artelor va avea inaugurarea.

Întregul articol al poveștii lor poate fi citit aici. 

Citește și: Casa Artelor se deschide în 7 mai: s-a lansat programul educațional pentru elevii din Sibiu

Sursă foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi