Fodor – Bibu, dezbatere pe subiectul școlilor supra-aglomerate: „Mobilizați-vă primarii” vs „fără zonă metropolitană am pierdut oportunități”

Intervenția unui părinte care a cerut rezolvarea aglomerației în care se îngrămădesc elevii Școlii gimnaziale nr. 18 din Sibiu a declanșat o serie de replici între primarul Astrid Fodor și Adrian Bibu despre cum trebuie rezolvată chestiunea claselor insuficiente din școlile municipiului.

Marius Girigan locuiește pe strada Lungă iar copilul său este elev într-una din cele șase clase în care au fost împărțiți elevii din clasa I care învață la Școala nr. 18. Aceasta este prima școală din Sibiu extinsă din fonduri europene pentru a elimina cursurile de după-amiază, „minune” care a ținut doar cinci ani (perioada în care proiectele finanțate din fonduri nerambursabile europene trebuie să funcționeze conform celor scrise în cererea de finanțare – după cei cinci ani, la Școala nr. 18 au fost introduse din nou ore după-amiaza).

„De la 900 de elevi am ajuns la 984 în patru ani. Noi am început clasa pregătitoare într-un capăt de hol. Am făcut presiuni și momentan copiii au fost mutați în biblioteca școlii. S-a renunțat la laboratoare, profesorii au renunțat la cancelarie. Probabil vom ajunge ca și toaletele să le transformăm în săli de clasă. Avem o solicitare de la 90 de părinți din clasele a opta care doresc ca ai lor copii să aibă cursuri de dimineață. În 2022 școala a solicitat două containere pentru amenajarea de săli de clasă, dar a fost refuzată, acum este altă solicitare care nu a primit răspuns”, a descris Marius Girigan situația.

Marius Girigan a împărțit cosilierilor locali informări referitoare la situația Școlii gimnaziale nr. 18

El a propus ca soluție pentru reducerea aglomerării fie amplasarea unor containere în care să fie amenajate săli de clasă, fie amenajarea unor astfel de săli în clădirea Apă-Canal, de care școala este despărțită cu un gard. Asta în condițiile în care societatea Apă-Canal tocmai are în derulare un proiect de amenajare a unui nou sediu.

Susținută și de către Diana Mureșan, consilier local USR membru al consiliului de administrație al Școlii nr. 18, varianta amenajării unor săli de clasă în sediul Apă-Canal „va fi analizată” a arătat Astrid Fodor. Care a arătat că tocmai săptămâna trecută, viceprimarul Mihai Onițiu, responsabil de școli, și Simona Pop, șefa serviciului prin care Primăria administrează infrastructura școlară din oraș, au vizitat Școala nr. 18 tocmai pentru a identifica soluții. 

Pop: „Am făcut chiar și clasa a opta după-amiaza și am ajuns unde am ajuns”

Viceprimarul Mihai Onițiu nu a scos o vorbă despre discuțiile de săptămâna trecută, în schimb a vorbit Simona Pop. „Într-adevăr școala ne-a solicitat două sau trei containere și am considerat că este oportun să nu stăm doar în birou și efectiv am fost cu domnul viceprimar și am vizitat pas cu pas fiecare sală de clasă. Cea de la capătul unui hol nu mai este sală de clasă. Eu am felicitat reprezentanții școlii pentru soluțiile găsite”, a început Simona Pop.

Potrivit ei, lucrurile se vor rezolva prin faptul că biblioteca școlii va fi împărțită astfel încât elevii care au acolo clasa să nu-i mai deranjeze pe cei care vin să citească ori să participe la cercurile de lectură și că, în ceea ce privește cancelaria, profesorii sunt mulțumiți cu faptul că le-a fost amenajat un spațiu în care „se poate prepara cafea și sta la povești”. În cele din urmă, Simona Pop a apreciat că rezolvarea situației de la Școala nr. 18 „eventual se reduce la un container”. „Varianta cu Apă Canal ne-a spus-o doamna director și ni se pare cea mai bună”.

Mai apoi, Simona Pop a dat citire mai multor pasaje din normativele care reglementează înscrierile în școli și funcționarea claselor. Asta în contextul în care a subliniat că la școala respectivă sunt aduși copii din alte localități, după ce părinții obțin viză de flotant în zonă.

Simona Pop, directoarea Serviciului public de administrare a unităților de învățământ preuniversitar de stat 

Simona Pop a mai arătat, citând din legislație, că școlile sunt responsabile de „fundamentarea și elaborarea planului de școlarizare” și că directorii ar trebui să propună drept săli de clasă doar cele pentru care au autorizații de funcționare. „Dacă au 27 de clase, de ce înscriem 39 de clase, câte are Școala nr. 18 acum?”, a continuat Simona Pop. Ea a mai spus că Inspectoratul Școlar poate reconfigura circumscripțiile școlare astfel încât unii copii să fie arondați unor școli mai puțin aglomerate. După care a arătat că din anul școlar 2029 – 2030 legea prevede că ciclul primar trebuie să funcționeze doar dimineața, cel gimnazial „de regulă cu program de dimineață”, iar clasele a VIII-a, obligatoriu de dimineață.

Potrivit Simonei Pop, din cele 25 de școli și licee cu clase gimnaziale din Sibiu, în 13 dintre acestea elevii merg la școală în două schimburi. Ceea ce nu ar trebui să fie chiar o tragedie. „Am făcut chiar și clasa a opta după amiaza și am ajuns unde am ajuns”, a dat Simona Pop exemplul personal.

Fodor: „Sibiul nu mai poate accesa fonduri europene pentru extinderea școlilor”

Primarul Astrid Fodor a adus în discuție faptul că, de fapt, situația supra-aglomerării școlilor din Sibiu are drept cauză dezinteresul administrațiilor din jurul municipiului, care nu au investit în construirea de noi școli în ciuda creșterii populației. „La Școala nr. 18 avem copii din Avrig, din Agnita, deci nu doar din jurul Sibiului. Să se construiască școli și în localitățile învecinate, nu doar blocuri de 10 și 12 etaje. De ani vorbesc despre infrastructura școlară din jurul Sibiului, dar, din motive politice mai ales, nu se face nimic”.

În timp ce localitățile învecinate sporesc, populația municipiului Sibiu este în continuă scădere, iar acest lucru are un efect direct asupra fondurilor pentru infrastructura școlară. „Nu putem accesa fonduri europene pentru că cifrele demografice nu ne ajută”, a spus Fodor, dând cuvântul Ioanei Leca, administratorul public al orașului.

„În noul cadrul financiar, pentru accesarea de fonduri în vederea extinderii infrastructurii școlare, conform grilei de evaluare Sibiul pierde multe puncte, deoarece statistic nu înregistrăm o creștere demografică pe grupe de vârstă”, a arătat Ioana Leca.

Bibu: „Vă dau o strategie în două săptămâni”

În discuțiile prelungite a intervenit Adrian Bibu, care și-a asumat în discursul său și statutul de candidat la Primărie, nu doar cel de consilier local. „Eu m-am bucurat să  aud pe numărul 1 al Sibiului, pe doamna primar, și pe mâna dreaptă a numărului 1, pe doamna administrator public, și pe omul numărul 1 pe școlile din Sibiu. Dar problema pe care o reprezintă omul azi nu este doar la Școala 18, ci la întregul sistem din municipiu. Eu m-aș aștepta de la doamna director Pop să nu-i certăm nici pe oamenii aceștia că sunt prea mulți și nici pe cei din jurul Sibiului că vin prea mulți să învețe aici. Grupul PNL a insistat din primul an să facem zona metropolitană”, a spus Adrian Bibu, amintind de negocierile „dure” de care a fost nevoie pentru ca o astfel de asociere să fie, într-un final, înregistrată oficial.

Doar că, a mai arătat Adrian Bibu, zona metropolitană este – deocamdată – o structură doar de formă, în care primarul Astrid Fodor refuză să implice administrația Sibiului. ”L-ați ales pe domnul primar din Rășinari președinte de zonă metropolitană, chiar dacă primarul din Rășinari – cu toate intențiile bune - are un aparat subdimensionat. Cum de primarul Sibiului nu și-a asumat această poziție de președinte de zonă metropolitană astfel încât să negociem cu toți primarii din zonă să negociem o strategie și o viziune să vedem ce avem de făcut, să construim școli și în localitățile din jur? Nu să dăm un container-două”, a continuat Bibu.

El a criticat atitudinea administrației sibiene „de a stinge incendii”, în loc să ofere o strategie pe termen scurt, mediu și lung. „Această strategie v-o dau eu în două săptămâni și - indiferent dacă ies primar - o puteți folosi și veți vedea cum pot fi rezolvate rapid lucrurile. Și nu vorbim de containere, ci de clădiri modulare. Care pot rezolva pe termen scurt problema. Una care are foarte multe implicații: are impact inclusiv pe partea de sport, dacă tot am vorbit în această ședință despre sport. Din cauza orelor de după-amiază, elevii nu mai pot participa la activități sportive”.

Astrid Fodor a admis că, pe termen lung, soluția este construirea de noi școli și a explicat de ce nu a căutat să fie, deocamdată, în fruntea zonei metropolitane a Sibiului. „Eu conduc o asociație (cea de transport metropolitan – n.r.) și fiecare primar din cei cinci din consiliul de conducere al zonei metropolitane preluăm președinția un an de zile.  Deci la toți ne vine rândul pentru un an de zile. Poate la anul va fi primarul din Șelimbăr președinte. Sunt convinsă că un primar PNL puternic va putea acționa în această direcție”.

Astrid Fodor a spus că „de ani întregi” așteaptă de la primarii localităților din jurul Sibiului să construiască noi școli

Bibu: „N-ați fost la ședință”. Fodor: „Sigur nu m-am uitat la stele”

Adrian Bibu a insistat pe faptul că primarul Sibiului are o altă forță în impunerea unor direcții în cadrul zonei metropolitane. Și a amintit de prima ședință din acest an a primarilor sibieni din cadrul zonei metropolitane, care a avut loc în sediul din Șelimbăr al acestei asociații. „Acum două săptămâni a fost o primă întâlnire, m-am dus, pe dumneavoastră nu v-am văzut în sală, probabil aveați altă treabă. Un primar de Sibiu are altă forță decât primarii localităților din jur:  se pot lua fonduri europene cu sprijinul Sibiu pentru construirea de școli în localitățile învecinate. Atât la Primărie, cât și la Consiliul Județean avem pe fonduri europene «oameni-rachetă»”.

Astrid Fodor a replicat că, de fapt, este doar o impresie faptul că Primăria Sibiu ar avea un aparat birocratic suficient încât să preia și sarcinile zonei metropolitane. Și că, la prima ședință a zonei metropolitane nu a participat având alte priorități. „Sunt așteptările dumneavoastră, am avut alt program, sigur nu am stat la primărie și m-am uitat la stele. Noi avem un aparat subdimensionat, vedeți câte posturi sunt neocupate, lucrăm cu un minim de personal. Și proiecte se pot face dacă vin propuneri de la aceste comune. Deci primarii care sunt acolo știu ce au de făcut, nu-i subestimați”, a arătat Astrid Fodor. În sprijinul său a venit și Ioana Leca: ea a arătat că asociația de dezvoltare prin intermediul căreia va trebui să funcționeze zona metropolitană trebuie să-și angajeze aparat propriu prin intermediul căruia să deruleze proiectele metropolitane.

„Da, dar noi până acum am pierdut oportunități din cauza lipsei zonei metropolitane”, a arătat Bibu. Fodor a ținut să aibă ultimul cuvânt. „Mobilizați-vă primarii”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro