Plan pentru restaurarea Bisericii fortificate din Moșna. Așezată într-o fostă mlaștină, acolo unde s-a așezat vrabia

Institutul Național al Patrimoniului a scos la licitație proiectarea pentru consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a Ansamblului bisericii evanghelice fortificate sat Moșna, comuna Moșna.

Pentru acest serviciu se oferă 607 mii de lei, iar intenția Institutului este de a repune în valoare un monumnt important pentru județul Sibiu.

Edificiul este considerat unul dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construit între 1480-1486.

Construcție veche de peste 500 de ani

De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida, notează Mihai Opreanu într-un plan de restaurare al edificiului.

Andreas Lapicida din Sibiu era un sculptor faimos din regiune, iar intervenții ulterioare asupra bisericii s-au facut în 1575, 1791 (tribune adăugate), cât și în 1658, 1698, 1701, 1718, 1763, 1824. În secolul XX a fost renovat interiorul.

”Biserica din Moșna și biserica evanghelică fortificată din Cristian ar fi singurele opere de arhitectură ale lui Andreas Lapicida. Biserica actuală a fost edificată pe amplasamentul unei bazilici romanice de secol al XIV-lea, anterioară anului oficial ca datare, 1485, bazilică din care au fost menţinute şi înglobate în clădirea actuală portalul de vest şi partea inferioară a zidurilor perimetrale. Există posibilitatea ca şi unele piese din componenţa actualilor pilaştri de est să provină din elemente verticale punctuale ce separau navele bisericii anterioare. Cele doua turnuri care adapostesc accesele actuale - câte unul pe laturile de nord și de sud - sunt probabil rezultatul supraînălțării porticelor aparținând concepției inițiale, supraînaltarea fiind realizată cu ocazia fortificarii bisericii”, scrie Mihai Opreanu.

Ansamblul din Moşna este situat în centrul de greutate al aşezării, probabil pe un mic deasl din mijlocul unei foste zone mlăştinoase, și este format din mai multe componente: biserica, turnul clopotniţă la vest, ˝vechea primărie˝ - clădirea situată între biserică şi turnul de vest, utilizată ca depozit de slănină şi sistemul defensiv format din incintă de ziduri prevăzută cu drum de strajă, alte trei turnuri, zwinger, resturile unei capele romanice și diferite anexe.

Legenda vrabiei

Numele românesc de „Moşna” provine de la numele săsesc „Mäschn” (vrabie), scrie sibiu-turism.ro.

Legenda spune că atunci când au ajuns în aceste locuri, coloniştii saşi nu s-au hotărât exact unde să construiască viitoarea biserică. Aceştia au eliberat o vrabie, iar în locul în care aceasta s-a aşezat au construit noua biserică. Localitatea astfel formată în jurul bisericii a luat numele de Mäschn.

Prima biserică construită aici, cea care ar urma să fie restaurată, a fost atestată în secolul XIII, două secole mai târziu aceasta a fost fortificată şi transformată într-o frumoasă biserică–cetate.

Această arhitectură veche, bine păstrată a adus renumele Moşnei; în anul 1998, însuşi Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat localitatea.

Din anul 2006, Moşna face parte din Ecomuzeul Regional Sibiu, un concept nou de muzeu „viu” care doreşte să promoveze patrimoniul cultural al localităţilor. La Moşna, circuitul Ecomuzeului cuprinde: Moara Veche: o moară tradiţională cu pietre achiziţionată tocmai din Franţa, gospodăria de la nr. 215: o casă atipică din anul 1895 cu şura la stradă şi casa de locuit în spate, la poalele dealului și gospodăria de la nr. 206: o casă ce datează din anul 1724 cu o mică fermă ecologică, precizează site-ul de turism.

Moșna, localitatea cu casele ”pe dos” și construită pe piloni de stejar

24 de gospodării din Moşna, situate pe mai multe străzi, sunt construite invers decât suntem noi obișnuiți. Mai precis, ele au la ieșisre spre stradă şuri impunătoare, urmează apoi curţi foarte mari şi, la ceva distanţă, în spate, sunt construite casele de piatră, săsești.

O astfel de casă e semnalată  de site-ul Agenției județene de turism.

Logica este dată de faptul că locurile erau acum peste 500 de ani foarte mlăștinoase, iar oamenii au construit prima dată şura şi după aceea casa de locuit. Era mai ușor așa pentru că aveau animale, iar când acestea veneau acasă de la pășune nu mai trebuiau să vină cu tot fânul până în spatele casei.

Pentru că nu aveau acces ușor la șosea, moșnenii treceau de la unul la altul prin porţi puse undeva la jumătatea distanţei dintre casă şi şură.

Interesant este că mai multe clădiri vechi sunt construite având ca fundație piloni de stajari, necesari pentru a stabiliza solul mlăștinoș. O astfel de clădire este școala actuală, se menționează în tema de proiectare, atașată licitației.

”Ansamblul bisericii fortificate este amplasat în centrul satului, probabil pe monticul din mijlocul unei zone mlăștinoase. Cu ocazia săpăturilor la fundația școlii actuale, situată la vest și cu ocazia unor intervenții în piața centrală a așezării, situată la nosrd-est de ansamblul bisericii fortificate, la o adâncime de 3 metri a fost identificat sol specific pentru fundul unei mlaștini, consolidat cu piloni de stajar”, se precizează în documentație.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi