De câteva zile, postul de arhitect șef al Sibiului a devenit vacant în urma pensionării Ioanei Urdea, care a ocupat această funcție în ultimii 15 ani. Acesta este contextul în care am rugat 17 arhitecți și urbaniști sibieni să aprecieze cum funcționează Urbanismul la Sibiu, cum ar trebui să fie selectat viitorul arhitect șef, dacă au recomandări pentru această funcție și dacă își doresc să se înscrie la concurs.
Urbanismul din cadrul administrației sibiene a devenit subiect de discuții publice în ultimii ani ca urmare a penuriei de angajați. Lentoarea generată de lipsa de personal a dus la situații în care eliberarea unui certificat de urbanism să dureze și jumătate de an, după cum descoperea Turnul Sfatului. Multe voci – majoritatea fără să își asume public opiniile – au pus situația pe seama fostei arhitecte șefe și ale sale aptitudini manageriale și stil de lucru, care ar fi determinat migrarea mai multor serii de specialiști în cadrul altor administrații, cum ar fi cea a Consiliul Județean Sibiu.
Din 24 mai 2024, postul de arhitect șef din cadrul Primăriei a devenit vacant, context în care am transmis unui număr de 17 arhitecți și urbaniști același patru întrebări.
1. Cum apreciați modul în care funcționează acum Urbanismul din Primăria Sibiu și care ar fi principalele modificări care considerați că trebuie aduse acestei direcții?
2. Credeți că selecția viitorului arhitect șef ar trebui să includă anumite clauze, în afara cutumelor practicate în cazul unui astfel de concurs?
3. Ați recomanda un nume pentru o astfel de funcție?
4. Ați fi interesat(ă) de a participa la concursul pentru postul de arhitect șef al Sibiului?
Întrebările transmise de Turnul Sfatului
Din cei 17, mai bine de jumătate au anunțat că vor răspunde, însă, în cele din urmă doar cinci au mai și făcut-o.
„Trebuie un concurs cu probe”
Primul care ne-a transmis răspunsurile sale este și candidat la Primăria Sibiu. Este vorba de Alexandru Găvozdea, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, după ce a condus și filiala locală a acestuia. „Departamentul este depășit de volumul de muncă, ceea ce cu atâtea posturi vacante nu e o mirare. Lipsa personalului de specialitate face procesarea dosarelor și mai lentă, și presărată cu probleme de înțelegere și asumare. Trebuie adus un arhitect-șef care să inspire încredere și competență altor specialiști care să completeze aparatul. Restul va veni prin activitate curentă”, a arătat Găvozdea.
Întrebat dacă este interesat în a participa la un astfel de concurs, Găvozdea a răspuns negativ. „Nu, doresc să slujesc sibienii altfel”. Preferă să nu facă recomandări, arătând că el crede „în concursul de competențe”.
Alexandru Găvozdea
„Cred că cutumele concursurilor pe aceste posturi hiper-specializate sunt foarte păguboase. Trebuie un concurs cu probe la care evaluarea să fie făcută de specialiști recunoscuți la nivel național - știu vreo doi arhitecți-șefi care ar fi valoroși de avut în comisie. Și factorul determinant să fie competența profesională - criteriile uzuale (operat cu legislația de profil și cea specifică funcției publice, aptitudini informatice, limbi străine) sunt condiții de eligibilitate, minime, nu de departajare, să fim serioși”.
Nici arhitectul diplomat Ioan Brad nu este interesat de a participa la un astfel de concurs. „Direcția Arhitect Șef din Primăria municipiului Sibiu este în prezent aproape nefuncțională”, apreciază arhitectul care a lucrat și lucrează cu numeroși investitori de anvergură. El consideră absolut necesară digitalizarea acestei direcții, în condițiile în care legislația națională și reglementările actuale „impun proceduri și documentații care necesită personal numeros și timp îndelungat de rezolvare a solicitărilor”. Totodată, „ocuparea posturilor cu personal pregătit corespunzător” este o chestiune pe care o invocă și Ioan Brad.
În ceea ce privește selectarea viitorului arhitect-șef al Sibiului, Ioan Brad apreciază că ar putea include clauze suplimentare. „Conform legii, arhitectul șef este un funcționar cu mare putere de decizie, iar deciziile / indeciziile acestuia pot avea consecințe importante pentru comunitate. Statutul de funcționar public îi oferă protecție, iar prestația acestuia nu poate fi sancționată / amendată de către comunitate. În contextul actual este decisiv modul de alegere a persoanei care va ocupa postul. Trebuie pregătite cu responsabilitate condițiile de participare la procedură și criteriile de selecție”.
„Niciunul dintre ei nu vrea”
Nici arhitectul Vladimir Grigorov, care a semnat numeroase lucrări, inclusiv publice și de impact asupra Sibiului – precum Piața Mare, nu se arată interesat de a se înscrie la un concurs pentru funcția de arhitect șef al Sibiului. Și nici din cei pe care i-ar recomanda spune că nu sunt nume interesate. „Eu aș avea mai multe nume, Sibiul are câțiva arhitecți/urbanisti foarte competenți, problema este că niciunul dintre ei nu vrea să devină arhitect șef”.
Referitor la modul în care direcția de la Sibiu funcționează în prezent, Grigorov nu se arată atât de tranșant. „Eu nu cred că funcționează prost mai ales având în vedere numărul de posturi ocupate de arhitecți, fiind deficitar din punct de vedere al personalului. Asta este o problemă general valabilă în România, unde arhitecții mai degrabă stau în piața privată decât să se angajeze la stat”.
Iar în ceea ce privește criteriile care ar trebui avute în vedere la organizarea concursului, Grigorov are o opinie diferite față de ceilalți, arătând că nu e nevoie de criterii suplimentare din moment ce oricum funcția de arhitect șef nu este atractivă. „Postul de arhitect șef nu prea e dorit de nimeni, a se vedea legea care permite ocuparea acestor posturi de persoane care nu au calificarea necesară. Legea asta a fost făcută tocmai din cauza faptului că arhitecții nu se înghesuie pe genul ăsta de joburi”.
Vladimir Grigorov
Vladimir Grigorov consideră că mai ales în cazul de la Sibiu ar putea fi aplicată o altă soluție, cea de externalizare a serviciilor de urbanism. „Soluția mea la această problemă endemică în România este ca toate serviciile care se pot externaliza să poată fi externalizate: licitație pentru firme private care să ofere acest gen de servicii contra unui procent din valoarea autorizației de construcție. Din păcate, mentalitatea generală este una mai degrabă etatista în România așa că această soluție nu cred că va fi implementată prea curând...”.
Un singur arhitect care nu a spus „nu” din prima
Singurul arhitect care nu a respins direct o eventuală participare la concursul pentru ocuparea funcției rămasă vacantă este Alexandru Cristian. Este arhitectul care conduce Daedalus Proiect, lider al asocierii care elaborează în prezent noul plan urbanistic al Sibiului. „Nu pot oferi un răspuns întrucât nu am reflectat concret asupra acestui subiect”, este răspunsul lui Cristian la întrebarea dacă este interesat de funcția de arhitect șef al Sibiului.
În ceea ce privește funcționarea urbanismului local, Alexandru Cristian apreciază că lucrurile se vor îmbunătăți după livrarea noului PUG, care include și digitalizare. „Deficitul de personal (în special cel calificat) al unui departament atât de important din cadrul primăriei poate duce la dificultăți de funcționare. Activitatea unui departamentul de Urbanism poate fi semnificativ ușurată și îmbunătățită prin extinderea și modernizarea sistemului digital (GIS) de utilizare și prelucrare a informațiilor geo-spațiale cu care acesta lucrează – furnizarea unei baze de date GIS este unul din livrabilele documentației PUG al Municipiului Sibiu. Utilizarea unui astfel de sistem GIS performant poate reduce semnificativ timpii de răspuns, riscurile de erori, precum și să ușureze organigrama instituției, în multe situații fiind vorba de automatizări ale unor operațiuni uzuale”.
În ceea ce privește procedurile de selecție a unui nou arhitect șef, Alexandru Cristian se limitează la a nu sugera criterii suplimentare în afară de cele legale. Nici recomandări nu oferă. „Nu pot numi pe vreo persoană în acest sens – consider că este în primul rând o opțiune personală, iar o opinie exprimată din exterior acum nu poate fi constructivă în acest moment; aș putea spune însă că o experiență în practică profesională prealabilă, de proiectare propriu-zisă, a unui candidat ar putea fi semnificativă într-o activitate eficientă a unui funcționar public de această importanță”.
Cel de-al cincilea arhitect care a răspuns întrebărilor Turnul Sfatului este un bun cunoscător al întregii situații, dar a cerut să nu îi fie dată publicității identitatea. ?În acord cu majoritatea, apreciază că Urbanismul din Primăria Sibiu ”funcționează prost în primul rând din lipsă de personal și în al doilea din cauza managementului prost”. ”Să se adauge la structura existentă un compartiment de dezvoltare urbană”, sugerează arhitectul.
Spune că ar participa la concurs, dacă nu l-ar împiedica vârsta și nu dorește să facă recomandări. Este de părere că Sibiul ar avea nevoie de un arhitect șef cu experiență similară. „Sibiul este un oraș dificil din punct de vedere al urbanismului, dar foarte ofertant pentru un profesionist pasionat de meserie. În afară de calitățile și calificările cerute de lege ar fi de dorit experiență / calificări administrative. Ideal ar fi să fi avut o experiență în structura unui arhitect șef sau chiar de arhitect șef într-o localitate mai mică. Ar trebui să mai aibă abilități de comunicare cu publicul. Fără pasiune și dedicare nu poți fi un arhitect șef bun. Bifarea formală a unei funcții administrative nu este recomandată nici din punct de vedere al carierei profesionale și nici din punctul de vedere al interesului public”.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: intrebat arhitecti urmatorul a , concurs arhitect sef sibiu , arhitect sef sibiu , Primăria Sibiu , Urbanism Sibiu
Vizualizari: 10859
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
Un cititor
Acum 4 ore
Xxx
Acum 6 ore
Iwebvdm
Acum 6 ore
Emil
Acum 7 ore
Dan