Sibienii, invitați să deguste ciorbă de salată și varză călită cu cârnați, la Muzeul Astra. Preparatele vor fi gătite de gospodari de la Râu Sadului

Muzeul Astra invită sibienii să participe în acest final de săptămână la mai multe activități gastronomice și ateliere meșteșugărești cu specific montan-pastoral.

În cadrul Programului Târgul de țară, care va avea loc între orele 10-15, grădinile din lunca muzeului sunt îngrijite și semănate cu toate legumele și verdețurile ce se găseau în grădina de la curte, acolo de unde în doar câțiva pași puteai să culegi ingredientele necesare unor preparate delicioase și sănătoase.

„Astfel, în cele două zile vom organiza ateliere gastronomice prin care se valorifică legumele și verdețurile care înveselesc deja grădinile de zarzavaturi sau inundă piețele. Gospodari de la Râu Sadului vor fi alături de noi și vor prepara sâmbătă: ciorbă de salată și tocană de cartofi noi cu carne de porc, iar duminică: ciorbă de păstăi și varză crudă călită cu cârnați”, transmit reprezentanții Muzeului Astra într-un comunicat de presă. 

Tot la Târgul de țară, în cele două zile se vor realiza și ateliere gastronomice cu preparate din lumea pastorală ca parte a proiectului: Hrană și adăpost în lumea muntelui. Modele de folosire a resurselor și de adaptare la mediu în civilizația pastorală finanțat prin AFCN. În ambele zile, se va prepara balmoș ciobănesc așa cum se prepara la stână atunci când soseau oaspeți. Se va bate și smântână în bădau pentru a face unt și a-l întinde pe pâine și presăra cu sare.

„În cadrul proiectului Hrană și adăpost în lumea muntelui. Modele de folosire a resurselor și de adaptare la mediu în civilizația pastorală finanțat prin AFCN am invitat meșteri care ne vor recrea secvențe de atmosferă din lumea muntelui, de la stână.

David Aurel și Avram Ciprian vor construi o surlă, un adăpost pastoral cu utilizare sezonieră. Înainte de apariția colibei, surla era utilizată de către ciobani pe toată perioada în care urcau cu turmele de oi în zona de fânațe. Vizitatorii vor putea observa și experimenta acest model de locuire, preluat din zona Argeșului, Sătic, adaptat de păstori la peisajul și resursa zonei

Meșterul Adrian Șușa va lucra obiecte din lemn cu specific pastoral, folosite frecvent la stână: bâta ciobănească, răvarul pentru mărunțit cașul, răbojul pentru însemnat oile”, mai arată cei de la Muzeul Astra.

Atelierul de prelucrare a lânii va ilustra etapele prin care aceasta trece până când devine fir numai bun de țesut, croșetat sau răsucit și apoi produs finit. Până la mijlocul secolului al XX-lea, lâna era una dintre resursele valoroase rezultate din creșterea oilor, fiind în competiție chiar cu producția de brânză. Putem lua ca termen de comparație plata cosașilor veniți la fâneață care era de un kilogram de lână spălată pentru a zi de muncă la coasă.

Lâna era fibra folosită cel mai des pentru a face textile, dat fiind faptul că în mediul rural nu era familie care să nu aibă măcar câteva oi. Dintre articolele făcute din lână amintim: cergile, desagii, traistele, ciorapii, pantalonii, hainele groase de iarnă, covoarele, cuverturile, păretarele.

Atelierul meșteșugăresc va fi completat de o expoziție cu instrumentar specific etapelor de prelucrare: ciubărul pentru spălat, lupul scărmănător și pieptenii, fusul, furca, tocălia, cârligele (andrelele).