6 foști parlamentari de Sibiu vor dobânda de la pensia specială și au dat în judecată Senatul și Camera Deputaților. ”Statul știe să ia, dar atunci când e să dea, trebuie dat în judecată”

Puțin peste 3.000 de lei primește acum un parlamentar care a avut cel puțin un mandat, iar un grup de 6 foști deputați și senatori cer de la stat dobânda pentru 5 luni și 11 zile, perioadă în care indemnizația nu a fost achitată, în anul 2023.

Ioan Tămâian, Cornel Știrbeț, Nicolae Enescu, Mircea Bucur, Ioan Axente și Ion Ariton au dat în judecată Camera Deputaților și Senatul, pentru a primi dobânda pentru cele 5 luni, între 1 iulie 2023 și 11 decembrie 2023, după ce banii au fost dați cu întârziere. Asta, după ce legea pensiilor speciale a fost suspendată pentru o perioadă, iar foștii parlamentari, ieșiți acum la pensie, nu au mai primit niciun leu.

”Nu s-a plătit indemnizația o perioadă de timp, iar statul s-a folosit de bani”

Fost deputat PSD, Mircea Bucur, spune că  nici nu mai știa de existența procesului și explică motivul pentru care acesta există: pentru un principiu, nu pentru bani.

”Nu pentru bani se judecată, ci pentru un principiu. Asta, pentru că statul știe să ia, iar când e să dea, atunci trebuie dat în judecată, pentru că altfel nu știe.

Nu s-a plătit indemnizația o perioadă de timp, iar statul s-a folosit de bani.

Un avocat a prostit niște parlamentari să ceară și dobânda pe perioada de timp în care s-a folosit statul de bani. Banii s-au dat înapoi parlamentarilor pentru perioada care au fost anulate plățile, dar acum s-au gândit să ceară și dobânda la banii respectivi.

Se merge pe principiul că statul s-a folosit de bani, iar când s-au dat înapoi, s-a făcut plata fără dobândă pentru perioada respectivă”, explică fostul parlamentar.

Bucur mărturisește că acum primește puțin peste 3.000 de lei. ”Indemnizația de parlamentar, pentru cineva care are un singur mandat, după ce se ia impozitul, rămâne de 3.000 de lei. Dar să știți că eu nici nu mai știam că am rămas în proces”, a mărturisit social-democratul.

Curtea Constituțională le-a dat dreptate parlamentarilor

În 26 iunie 2023, deputații și senatorii au adoptat, cu 382 voturi „pentru” și trei abțineri eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Două luni mai târziu, în august 2023, un grup de 95 de foști deputați și senatori înainta o petiție către Tribunalul București. Ei cereau magistraților să le recunoască dreptul la indemnizația pentru limita de vârstă – denumire ce se referă la venitul lunar de care beneficiază fiecare fost parlamentar. În limbaj popular - pensia specială.

Curtea Constituţională a stabilit în noiembrie 2023 că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, iar prin retragerea şi eliminarea acestora fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit. Cu alte cuvinte, foștii și actualii senatori și deputați au rămas cu pensiile speciale.

În martie 2024, judecătorii de la Tribunalul București au obligat Senatul României să repună reclamanții în plată și să achite și lunile în care plata a fost suspendată. Decizia a devenit definitivă și s-a aplicat altor zeci de hotărâri similare ale instanțelor din întreaga țară. Printre care și pentru cauza parlamentarilor de Sibiu.

Ulterior, cei 6 parlamentari care au cerut eliminarea suspendării indemnizațiilor au acționat în judecată Senatul și Camera Deputaților, cerând și plata dobânzii pentru perioada în care nu s-au mai plătit indemnizațiile.

La finalul anului 2020, 768 de foști senatori și deputați primeau, în total, peste 10 milioane de euro pe an.

”Era un drept câștigat. Știu că trecem printr-o perioadă grea și aș fi acceptat diminuarea, dar nu desființarea”

Nu e primul proces inițiat de acești parlamentari. O altă tentativă de a opri pensiile speciale, din anul 2021, i-a determinat pe aceștia să dea statul în judecată.

Fostul deputat liberal Ioan Tămâian spunea atunci că a făcut această acțiune tocmai pentru ca și alte instituții să sisteze plățile de pensii speciale.

”Eu vreau prin acțiunea aceasta, măsura luată de parlament să se raporteze și să se aplice în absolut toate cazurile. În felul ăsta, n-o să las să fie o simplă măsură luată pentru parlamentari și să fie ca un început pentru absolut toate cazurile în care banii luați într-un fel sau altul, sub formă de pensie specială sau altceva”, explica Tămâian.

”Dacă nu solicitam în modul ăsta, consider că nu era luată în seamă. E o variantă în care o persoană juridică își apără propriul interes, poate să îl facă, acesta era interesul. Din tot calculul care există nu știu câți parlamentari sunt, vreo 500, dar valoarea pensiilor e foarte mică, câteva procente, raportat la valoarea întreagă. Ideea nu a fost numai a mea, a fost o idee generală luată în dialog cu alți foști parlamentari”, a spus liberalul.

Nu același lucru a fost susținut atunci de fostul senator PDL și PNL, Ion Ariton.

”Era un drept câștigat. Știu că trecem printr-o perioadă grea și aș fi acceptat diminuarea, dar nu desființarea”.

Cine sunt cei șase

Ion Ariton a fost senator de Sibiu în două rânduri: în legislatura 2008 – 2012 și 2012 – 2016. În primul mandat a fost ales pe listele PDL, a avut 80 de luări de cuvânt în 32 de ședințe și a fost cosemnatar în 24 de proiecte legislative, dintre care patru s-au transformat în legi. În al doilea mandat a fost ales tot pe listele PDL, iar din februarie 2015, în urma fuziunii dintre cele două partide a devenit membru PNL. În această perioadă a semnat patru moțiuni de cenzură și a semnat alături de alți parlamentari 34 de inițiative parlamentare. Trei au devenit lege. Ariton a fost și prefect de Sibiu în perioada 2005-2007 și ministru al Economiei între anii 2010 și 2012.

A deținut funcția de președinte al PMP Sibiu până în urmă cu o lună, când și-a anunțat demisia.

Mircea Bucur a fost ales deputat de Sibiu în anul 2000, pe listele PRM. Un an mai târziu, trecea în PSD și se alătura grupului parlamentar al acestui partid. În patru ani a avut cinci luări de cuvânt, o declarație politică și a semnat nouă propuneri legislative, dintre care două au devenit lege. Mircea Bucur, fost pilot de raliuri, a fost preşedintele Asociaţiei Sibiu Decembrie 1989 și al Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 România.

Ioan Tămâian a fost deputat în mandatul 2012 – 2016, ales pe listele PNL. A avut 17 luări de cuvânt, a avut 41 de declarații politice, a semnat 132 de proiecte legislative, dintre care 23 au devenit lege, a semnat de asemenea 14 moțiuni și a avut 106 întrebări și interpelări.

Ioan Axente, deputat în mandatul 2012 – 2016 a fost ales pe listele PSD, însă în ultimul an de mandat și-a dat demisia din partid, devenind independent. A avut patru luări de cuvânt, a semnat 64 de propuneri legislative și a depus patru întrebări și interpelări. La alegerile parlamentare de anul trecut, Axente a candidat în județul Vâlcea din partea Partidului Neamul Românesc.

Cornel Știrbeț a fost deputat în trei mandate: din 2000, până în 2012. A fost ales pe listele PNL, iar din 2008 a trecut în PDL – Partidul Democrat Liberal. În primul mandat, în legislatura 2000-2004, Cornel Știrbeț a fost validat ca deputat pe data de 20 februarie 2001, când l-a înlocuit pe deputatul Horia Mircea Rusu, decedat. În 2008 a fost ales pe listele PDL și a fost președinte al organizațiilor locale atât al PNL, cât și al PDL. După 2012 s-a retras din activitatea politică și a devenit executor judecătoresc.

Nicolae Enescu a fost deputat în legislatura 2000 – 2004, votat pe listele PRM. A avut atunci 19 luări de cuvânt în 17 ședințe, a depus șase declarații politice, a semnat 36 de propuneri legislative și 10 moțiuni și a avut 35 de întrebări și interpelări.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi