Managerul Muzeului Brukenthal, după furtul din Tezaurul dacic: „Avem nevoie de investiții majore în sisteme de siguranță” și amintește de marele jaf de la Sibiu

Alexandru Chituță, managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal, spune că jaful petrecut sâmbătă dimineața în Țările de Jos, ar trebui „să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.”

4 piese valoroase - coiful de aur de la Coțofenești și 3 brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa - au fost furate din cadrul unei expoziții prezentate de Muzeul din Drents. Detalii aici. 

Chituță transmite, printr-o postare pe pagina de Facebook, că Muzeul Național Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziție. „Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultima frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns,” scrie managerul muzeului sibian. 

Chituță susține că muzeele au nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță, precum și de amenjarea depozitelor cu toate elementele de siguranță necesare. De asemenea, el susține ca cei din Ministerul de Interne, cum ar fi de pildă Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniul cultural național valoros. 

Citește și Directorul muzeului Drents: Suntem profund șocați. În 170 de ani de existență, nu a existat niciodată un incident atât de grav

Citește și Poliția olandeză a publicat imagini cu momentul în care hoții intră în muzeul de unde au furat piese din Tezaurul dacic

„Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărămâm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare,” mai scrie Chituță.

Acesta concluzionează că „evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare. Lucrul acesta a fost dovedit prin expozițiile importante pe care Muzeul Național Brukenthal le-a organizat în ultimii 3 ani.”

57 de ani de la cel mai mare jaf din Sibiu. „Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului”

Managerul interimar readuce aminte și de marele jaf de la Muzeul Brukenthal.

„Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment în anul 2022 am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative.O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY,” spune Alexandru Chituță.

Puteți citi în materialul de mai jos cum s-a petrecut marele jaf de la Muzeul Brukenthal, din 28 mai 1968

Cel mai mare jaf din Sibiu: Tablourile de la Brukenthal. Sistemul de alarmă nu funcționa nici după 15 ani de la furt, iar 4 tablouri sunt încă de negăsit

foto arhiva Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului