Dezbatere la Boița pentru noua hidrocentrală: Pentru 14 MW merită să distrugeți ultima bucată de Olt sălbatic? Turnul Spart, castrul roman și terenurile localnicilor, în discuție

Căminul Cultural din comuna Boița a găzuit joi o dezbatere publică organizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale în zona Lotrioara, al cărei lac de acumulare se va întinde până la ieșirea de pe Valea Oltului, la Boița.

Evenimentul este cel de-al doilea de acest gen organizat săptămâna aceasta, miercuri o întâlnire similară având loc la Câinenii Mari pentru hidrocentrala din localitate, cele două fiind construcții prinse într-un proiect comun al Hidroelectrica SA.

La dezbaterea de joi au participat, pe lângă primarul Nicolae Cocoș, specialiști în mediu, experți de la București din partea ministerului, oficiali ai Hidroelectrica, activiști de mediu, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, ai Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, ai Muzeului Național Brukenthal și iubitori de natură.

Prima parte a întâlnirii a fost dedicată prezentării planurilor viitoarei hidrocentrale și detalierea impactului pe care îl va avea asupra mediului. Hidrocentrala va fi construită la aproximativ cinci kilometri în aval de Boița, aproape de confluența cu pârâul Lotrioara. Vor fi consolidate malurile Oltului, inclusiv Drumul Național 7, pentru a face loc ridicării nivelului apei în lacul de acumulare. Coada lacului va ajunge până în dreptul zonei Boița-Turnu Roșu.

Specialiștii în mediu spun că va fi un „impact permanent cu caracter semnificativ” asupra mediului, dar cu anumite măsuri de reducere a impactului proiectul poate merge mai departe. Se are în vedere amenajarea unor scări de pești pentru a se garanta migrația, relocarea unor specii de animale care vor fi afectate, menținerea unui debit ecologic la uzinare, plantarea de noi copaci pe maluri și altele.

Istorie și patrimoniu

Partea a doua a întâlnirii a fost deschisă întrebărilor din public. Prima care a dorit să ia cuvântul a fost dr. Claudia Urduzia, arheolog și istoric în cadrul Muzeului Național Brukenthal. Ea a condus în urmă cu zece ani cercetările arheologice de la Turnu Spart și a solicitat public celor care elaborează proiectul hidrocentralei să aibă în vedere nu doar protejarea turnului care stă în picioare, ci mai ales a porțiunii prăbușite și zidului, care nu se vede, fiind îngropată în pământ. De asemenea, în jurul turnului există o zonă de protecție care trebuie respectată.

O idee similară a fost subliniată de Silviu Purece, arheolog și specialist în cadrul Universității „Lucian Blaga”. El a atras atenția asupra castrului roman de la Boița, inclus pe lista UNESCO în cadrul Programului Naţional LIMES-Frontierele Imperiului Roman în România. „Inclusiv castelul de la Boița are o zonă de protecție, aceasta ajungând până la Olt”, spus Silviu Purece.

Turnul spart trebuie protejat, altfel va fi inundat

Anca Apreutesei, șef serviciu în Ministerul Mediului a răspuns că toate aceste îngrijorări vor fi luate în seamă, în echipa proiectului urmând a fi cooptați specialiști care vor trata fiecare monument în parte cu atenția și importanța cuvenită. Aici merită menționat că în sală a fost și Dan Nanu, directorul Direcției pentru Cultură Sibiu.

Peștii și betoanele

Mai departe, Daius Scoica, președintele Asociației de Pescuit Fly Fishing Sibiu, a atras atenția că prin această hidrocentrală practic se betonează ultima bucată rămasă sălbatică din râul Olt. Iar efectele negative asupra florei și faunei sunt recunoscute de toți specialiștii. Darius Scoica a întrebat organizatorii dezbaterii dacă merită alterat definitiv râul Olt pentru doar 14 MW, cât va produce viitoarea hidrocentrală. Un proiect solar ar putea produce lejer la fel de multă energie. Mai mult decât atât, activistul de mediu a arătat că nici hidrocentrala de la Racovița, din amonte, nu funcționează la capacitate maximă, deși este pusă în funcțiune de mulți ani.

Darius Scoica, Fly Fishing Sibiu

Ideea a fost subliniată și de inginerul hitrotehnic Cristian Grigorcea, cu amplă experiență în domeniu. El le-a spus celor prezenți că în zilele noastre există turbine eoliene care produc mai mult decât viitoarea hidrocentrală, cu costuri mai mici și impact asupra mediului mult redus. De asemenea, ing. Grigorcea a subliniat necesitatea bunei întrețineri a acestor hidrocentrale, multe fiind colmatate cu mâl și aluviuni, motiv pentru care funcționează la nivel redus.

Ing. Ovidiu Spătari

Răspunsul a venit de la Ovidiu Spătari, directorul Hidroelectrica Sebeș, instituție care va administra viitoarea hidrocentrală de pe Olt. Spătari spune că și energia eoliană și cea solară au beneficiile lor incontestabile, însă hidrocentrala de la Lotrioara va face parte dintr-un sistem de 28 de hidrocentrale care împreună pot produce cât Porțile de Fier de pe Dunăre. Dar cel mai important este că aceste hidrocentrale produc curent electric atunci când este nevoie, la ore de vârf de consum, fără a fi dependente de momentele zilei. Pe de altă parte, și panourile fotovoltaice și turbinele eoliene poluează, având o durată de viață. ”Apa este cea mai bună și curată baterie”, a declarat Ovidiu Spătari. Cât privește hidrocentrala de la Racovița, Spătari a afirmat că funcționează la 70% capacitate într-un an bun și că problemele legate de canalul de fugă vor fi remediate prin lucrările la podurile din aval.

Șeful Fly Fishing Sibiu a mai adus un subiect în centrul atenției: Dacă Agenția pentru Protecția Mediului a dat inițial aviz negativ construției hidrocentralei, de ce se forțează proiectul, inclusiv prin CSAT? Un răspuns a oferit Ciprian Simulescu, directorul APM Sibiu. El a precizat că într-adevăr, proiectul inițial a fost respins, dar nu în urma unei analize pe fond, ci din motive procedurale. Vreme de doi ani la APM Sibiu nimeni nu a adus documente suplimentare solicitate, astfel că proiectul a fost respins.

Directorul APM Sibiu, Ciprian Simulescu

Și autostrăzi, și baraj

Nu în ultimul rând, doi localnici au ținut să ia microfonul pentru a le cere organizatorilor dezbaterii să le spună clar, sau să le arate pe hartă cu exactitate, până unde va veni barajul în comuna lor. ”Avem autostrada care a venit peste noi, acum avem barajul cu lacul, ne ia toate terenurile și nu mai rămânem cu nimic”, a spus Toma Bălțat, localnic. L-a lămurit primarul Cocoș, care i-a explicat că doar va fi consolidat malul existent al Oltului, în dreptul comunei, și niciun teren nu va fi afectat.

În cadrul dezbaterii un alt detaliu interesant a fost făcut public de Anca Apreutesei, care a menționat că pentru demararea proiectului a fost informată, conform procedurilor europene, inclusiv partea bulgară. Oltul se varsă în Dunăre, care este împărțită cu bulgarii. Și bulgarii nu au avut nimic de obiectat.

În concluzie, după cele două zile de dezbateri, la prima vedere nu par să fie fost aduse în fața opiniei publice impedimente majore, sau de natură care să blocheze construcția celor două hidrocentrale. Birocratic, proiectul își vede mai departe de mersul procedural. Dacă totul decurge conform planurilor Hidroelectrica anul viitor ar putea începe lucrările. Hidrocentrala de la Câineni ar putea fi finalizată prin anul 2030, iar cea de la Lotrioara prin anul 2033. Din partea cetățenilor rămâne întrebarea adresată de Darius Scoica: ”O să scadă prețul curentului electric, pentru că facturile tot cresc și Hidroelectrica anunță profituri mari anual?”.

Citește și:

Decizie în CSAT: Două noi hidrocentrale pot fi construite pe Valea Oltului fără evaluare de mediu și cu tăierea oricâtor copaci e nevoie

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi