Primăria Sibiu vrea extinderea activităților în întreg centrul istoric. De la „comercializarea excesivă” a piețelor centrale, la folosirea de spații „abandonate”, cu un nou regulament pentru terase

Centrul istoric suferă din cauza „supraaglomerării” și „comercializării excesive” a celor două piețe centrale, a dezechilibrului dintre conservare și modernizare, precum și din cauza lipsei unor soluții de mobilitate sustenabilă. Aceasta este concluzia administrației locale, care a scos la licitație realizarea unui studiu privind resistematizarea și optimizarea utilizării spațiului public în centrul istoric al municipiului Sibiu. Pentru stimularea turismului, se dorește încurajarea extinderii activităților economice și a evenimentelor în întreg arealul central, anularea discrepanțelor dintre „zonele dezvoltate economic și zonele abandonate”, cu reglementarea zonelor dedicate pentru terase, a aspectului vizual, a tipurilor de activități comerciale permise, precum și crearea de noi zone verzi, „cu păstrarea unui echilibru între turism și viața locală”.

„Acest studiu va reprezenta baza actualizării politicilor locale de ocupare a domeniului public în Sibiu,” se arată în caietul de sarcini pregătit de Primăria Sibiu, aferent licitației cu încredințare directă. 267.000 de lei este valoarea estimată a contractului, la care ofertant este UNITH2B, o firmă de arhitectură din București. (NOTĂ Prima ofertă a celor de la UNITH2B a fost refuzată de Primăria Sibiu, iar la o nouă licitație directă, contractul a fost atribuit aceleiași companii, UNITH2B, la același preț)

„Prin intervenții planificate și sustenabile se urmărește transformarea zonelor dezavantajate, neatractive sau deteriorate în spații funcționale, atrăgătoare și cu o utilizare mai eficientă a resurselor. Acest proces poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții în oraș, contribuind la crearea unor comunități mai vibrante și sustenabile,” se arată în documentația studiată de Turnul Sfatului.

Durata estimată pentru realizarea studiului este de 4 luni, cu etape de analiză, consultare și implementare a soluțiilor.

„Discrepanțe între zonele dezvoltate economic și zonele abandonate”

„Centrul Vechi rămâne o zonă cu potențial neexploatat din punct de vedere economic și prezintă, într-un areal mic, discrepanțe între zonele dezvoltate economic și zonele abandonate, între zonele de interes și vizitate continuu și zonele frecventate exlusiv de rezidenți,” spun reprezentanții Primăriei Sibiu, care consideră că, pentru palierul economic, obiectivul principal avut în vedere pentru centrul istoric este diversificarea activităților și încurajarea distribuției lor în tot arealul central. 

„Un obiectiv nou pe care îl propunem este diversificarea ofertei turistice și culturale prin folosirea de noi spații, propunerea de noi trasee și de noi activități care să includă întreaga zonă din intra-muros,” se arată în documentația aferentă licitației. 

În justificarea necesității extinderii zonei turistice, reprezentanții primăriei vorbesc despre „supraaglomerarea din Piața Mare și Piața Mică”, mai ales în perioada sezonului turistic sau în timpul evenimentelor majore. „Acest lucru poate duce la dificultăți de accesibilitate, aglomerație și disconfort pentru localnici și turiști. Uneori, trotuarele sunt îngustate de terase și panouri publicitare, limitând astfel circulația pietonală.”

Citește și Astrid Fodor despre 11 proiecte de revitalizare a Sibiului, din centru până în Valea Aurie: „Vreau să înțelegeți că este o gândire unitară”

O altă problemă adusă în discuție de municipalitate este „ocuparea excesivă a domeniului public de către terase, standuri și chioșcuri, care reduce spațiile disponibile pentru pietoni și afectează estetic și funcțional peisajul urban. În unele cazuri, acest lucru poate crea un disconfort vizual și auditiv pentru cei care doresc să se bucure de liniștea centrului istoric.”

„Economia centrului istoric depinde în mare măsură de turism, iar acest lucru poate reprezenta o vulnerabilitate în anumite perioade ale anului sau în fața unor crize globale (cum ar fi pandemia de COVID-19). În timpul sezonului de vârf, centrul orașului poate deveni excesiv de comercializat și orientat către turiști, iar localnicii pot resimți o scădere a diversității economice”, se arată în documentația studiată de Turnul Sfatului. 

De asemenea, în zonele de mare atractivitate turistică, prețurile pentru închirierea spațiilor comerciale pot deveni prohibitive pentru micii antreprenori locali, ceea ce face dificilă dezvoltarea unor afaceri non-turistice sau a unor comerțuri tradiționale autentice, spun reprezentanții Primărie Sibiu, care consideră că astfel, în centrul istoric pot apărea mai multe magazine de suveniruri sau restaurante de tip fast-food, în detrimentul unor afaceri diverse, care ar contribui la un peisaj economic mai echilibrat.

Centrul istoric rămâne destul de aglomerat de vehicule, mai ales în apropierea piețelor principale, iar lipsa unor soluții mai clare de limitare a traficului sau promovare a transportului nepoluant poate afecta calitatea vieții urbane și poate contribui la poluarea fonică și atmosferică, se arată în caietul de sarcini. 

În ceea ce privește echilibrul între conservare și modernizare, specialiștii administrației locale consideră că unele intervenții moderne nu întotdeauna se armonizează cu caracterul istoric al zonei. Unele amenajări urbane și construcții recente pot părea inadecvate estetic, mai ales atunci când sunt amplasate în apropierea unor clădiri cu o valoare arhitecturală importantă. 

Concluzia primăriei este că „deși centrul istoric al Sibiului reprezintă un loc plin de viață și atracție, există anumite provocări legate de utilizarea domeniului public, de echilibrul între turism și viața locală, precum și de întreținerea și modernizarea spațiilor publice. Aceste disfuncționalități necesită o gestionare atentă pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și o calitate optimă a vieții pentru toți utilizatorii centrului istoric.”

Autoritatea contractantă „dorește să vină în spijinul ecosistemului economic aferent zonei centrale, prin creșterea gradului de transparență în luarea deciziilor și printr-o abordare mult mai predictibilă în ceea ce privește politicile de ocupare a domeniului public,” se arată în documentația amintită.

Despre estetica urbană și echilibrul între zone verzi și spații comerciale

Obiectivul general al proiectului vizează elaborarea unui studiu integrat care să aibă la bază evaluarea condițiilor actuale și propunerea unor soluții cu privire la resistematizarea și optimizarea utilizării spațiului public în centrul istoric al Municipiului Sibiu, „într-o măsură care să permită realizarea tuturor activităților care mențin acest areal viu, dar într-o manieră echilibrată și cu respect pentru patrimoniul construit și cetățenii/vizitatorii săi.”

Potrivit cerințelor primăriei, studiul elaborat trebuie să abordeze mai multe direcții majore. Astfel, în ceea ce privește activitățile comerciale, se vor stabili zonele dedicate pentru terase, chioșcuri sau standuri de vânzare, care să nu interfereze cu circulația pietonală. De asemenea, se va reglementa dimensiunea și amplasarea acestora, pentru a păstra un echilibru între utilizarea comercială și spațiile publice libere. 

Pe lângă stabilirea regulilor referitoare la siguranța și igiena spațiilor comerciale, se vor defini și tipurile de activități comerciale permise în centrul istoric (ex: vânzare de suveniruri, produse artizanale, produse alimentare etc.). 

Prin acest studiu, primăria cere și o reglementare a organizării de evenimente culturale și sociale - festivaluri, expoziții, spectacole sau piețe tematice, prin stabilirea procedurilor de autorizare și coordonare cu autoritățile locale și prevederea unor zone flexibile pentru evenimente sezoniere (de ex., piețe de Crăciun, evenimente de street food). 

În ceea ce privește accesibilitatea și mobilitatea, se dorește stabilirea unor reglementări clare privind accesul pietonal, rutele și traseele de acces pentru persoanele cu dizabilități, crearea de zone sigure și accesibile pentru pietoni și integrarea căilor de acces pentru transportul public, precum și reguli de utilizare a spațiilor publice de către bicicliști sau vehicule electrice (ex: stații de închiriere biciclete, biciclete electrice). 

Totodată, se recomandă creșterea suprafețelor plantate și a suprafețelor umbrite, folosindu-se arbori si arbuști cu grad ridicat de retenție a dioxidului de carbon. 

Prevederea unor zone verzi temporare sau permanente destinate recreerii, precum și asigurarea unui echilibru între spațiile verzi și cele comerciale este o altă cerință a studiului, pe lângă întreținerea și protejarea spațiilor verzi existente. 

Reglementarea aspectului vizual al structurilor amplasate în domeniul public (ex: tonuri de culoare pentru chioșcuri, terase sau corturi, pentru a se integra în peisajul istoric) este un alt punct important cerut din punct de vedere al esteticii urbane.

Autoritatea locală cere și definirea criteriilor pentru amplasarea oricăror structuri comerciale sau evenimente astfel încât să nu interfereze cu elementele de patrimoniu și cu peisajul urban. 

Pentru fluidizarea traficului, se vor stabili reguli clare privind utilizarea drumurilor și trotuarelor, pentru a evita aglomerările și a asigura un flux pietonal liber. 

De asemenea, se vor defini zone pentru trafic auto, zone pietonale permanente și zone de acces limitat pentru vehicule, pentru a proteja centrul istoric de poluarea și aglomerația excesivă. În plus, se dorește crearea unor soluții eficiente de transport public, inclusiv stații de transport în comun în apropierea zonelor de interes major, cu propunerea unor sisteme de semnalistică și orientare în perimetrul centrului istoric. 

Primăria mai cere regulamente clare pentru colectarea și reciclarea deșeurilor produse de activitățile comerciale sau evenimente, precum și încurajarea utilizării soluțiilor ecologice, cum ar fi iluminatul LED sau panourile solare pentru alimentarea standurilor comerciale sau a infrastructurii publice, în armonie cu patrimoniul construit existent, dar și promovarea folosirii materialelor ecologice pentru orice instalații permanente sau temporare. 

Regulamentul mai trebuie trebuie să prevadă mecanisme de monitorizare a respectării normelor, inclusiv sancțiuni pentru nerespectarea acestora. 

Citește și Sibiul atrage tot mai puțini turiști. Ciprian Ștefan: ”Prea mult bumți-bumți în orașul nostru. Sincer. Trebuie să avem o discuție”

În 5 etape: analize, consultări publice și raport final

Firma câștigătoare trebuie să prezinte un raport de analiză inițială, care să includă inventarierea și evaluarea spațiilor publice, un diagnostic preliminar a disfuncționalităților existente, precum și o analiză a factorilor interesați. 

Astfel, se va realiza o analiză a traficului pietonal și rutier, pentru identificarea zonelor cu aglomerație sau blocaje, o analiză a accesului persoanelor cu dizabilități și a infrastructurii dedicate (rampe, semnalizare, locuri de odihnă), dar și o evaluare a impactului asupra mediului: identificarea problemelor de poluare vizuală și sonoră și evaluarea nivelului de vegetație, cu propunerea unui concept de amenajarea peisagistică unitară pentru Bulevardul Nicolae Bălcescu care să asigure viabilitatea arborilor și dezvoltarea ulterioară a acestora (root management sistems).

În cea de-a doua etapă, vor fi organizate sesiuni de consultare publică cu locuitorii, comercianții, turiștii și organizațiile non-guvernamentale pentru a identifica nevoile și așteptările acestora.

Etapa a treia este dedicată identificării soluțiilor și propunerilor de îmbunătățire. 

Vor fi prezentate propuneri de soluții pentru optimizarea utilizării spațiilor publice, inclusiv reorganizarea activităților comerciale și culturale în zonele publice. Va fi creat un plan de circulație optimizat, cu recomandări pentru îmbunătățirea fluxurilor pietonale și rutiere, crearea de zone pietonale extinse, zone pentru transport public eficient și piste de biciclete. 

De asemenea, vor fi prezentate soluțiile pentru îmbunătățirea accesibilității prin integrarea de soluții pentru persoanele cu dizabilități, extinderea zonelor de odihnă și îmbunătățirea iluminatului public. Se are în vedere și includerea de soluții ecologice și sustenabile, cum ar fi creșterea spațiilor verzi și integrarea infrastructurii de transport durabil (mijloace de transport electric, piste de biciclete etc.).

Cea de-a patra etapă este dedicată elaborării planului final de rezolvare și recomandări. Specialiștii firmei contractate vor crea un plan de implementare care să cuprindă pașii necesari pentru realizarea modificărilor propuse, prioritizarea acestora și estimarea costurilor. 

Vor fi realizate și simulări vizuale (ex: mapare 3D a schimbărilor propuse) pentru a prezenta impactul vizual și funcțional al modificărilor.

Etapa cinci cuprinde raportul final și recomandările pentru autorități, susținute de „date și argumente solide, pentru implementarea măsurilor propuse”. 

Măsurile propuse vor fi organizate într-un concept de amenjare etapizat, distribuite pe categorii în funcție de tipul intervenției (de ex. Măsuri soft- politici publice locale, regulamente/ Măsuri constructive/regenerative- proiecte de modernizare infrastructură, proiecte de regenerare a unor alei/străzi/piațete etc.)

Raportul final al studiului va cuprinde recomandări concrete de actualizare a politicilor publice (regulamente) pentru autoritățile locale și un plan de implementare a soluțiilor. „Acesta va conține și propuneri pentru proces mai simplificat de interacțiune cu operatorii economici, bazat pe modele de bună practică din alte orașe europene,” arată Primăria, în caietul de sarcini. 

Printre altele, administrația locală cere și un plan de situație care includă toată zona studiată și zonarea din centrul istoric al 
municipiului Sibiu privind condițiile în care se pot desfăşura activități economice cu caracter temporar în zone publice sau cu acces public: Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet, Piața Schiller, Piațeta de la Telefoane, Pasajul Scărilor, Piața Aurarilor,  Strada Turnului, Bălcescu, 9 Mai,  Ocnei etc.

Cu excepția situațiilor unde este absolut necesar, soluțiile propuse nu vor viza intervenții de reabilitare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente zonei studiate, precizează reprezentanții primăriei. 

Fodor: „Aș dori să ne ocupăm de centrul istoric, să îl mai împrospătăm”

Astrid Fodor a spus, într-o conferință de presă organizată la finele lunii februarie, că primăria are în plan resistematizarea centrului istoric al orașului, inclusiv în ceea ce privește aspectul teraselor.

„Am mai discutat că aș dori să ne ocupăm de centrul istoric, să îl mai împrospătăm. Doresc să încheiem un studiu de resistematizare a centrului, în ceea ce privește aspectul lui, în ceea ce privește terasele, firele pe care le vezi prin tot orașul, că te împiedici în ele. După adoptarea bugetului vom încheia și un astfel de contract”, a declarat primarul Sibiului, Astrid Fodor.

Citește și Primarul Astrid Fodor nu e adepta umbrelelor în centru: „Clima s-a schimbat, stai la o terasă și să vină un vânt puternic... Am pățit-o la Brașov”. Sibiul va avea un nou regulament

Primarul a mai vorbit despre un astfel de contract și la finele anului trecut, într-o ședință a Consiliului local, când arăta că se dorește angajarea unor specialiști în amenajări urbane, care să propună soluții de creștere a atractivității urbane și de îmbunătățire a confortului.

Actualul Regulament de organizare și funcționare a teraselor a fost adoptat în urmă cu 15 ani, în 2009, și a mai fost modificat în trei rânduri. Iar multe din prevederile sale nu mai sunt respectate, cu acordul tacit al autorităților, de aproape zece ani.

Spre exemplu, Regulamentul adoptat în 2009 prevedea că terasele sezoniere pot avea mobilier doar din lemn sau fier forjat, acoperit cel mult cu umbrele care „trebuie să excludă culorile stridente în favoarea unora pastelate și fără înscrisuri stridente”. 

În aprilie 2014, însă, ca urmare a solicitărilor proprietarilor de terase, Regulamentul a fost completat astfel încât terasele să poată fi închise în extrasezon (octombrie – mai) „pe laturile sale exterioare doar cu paravane complet transparente și incolore”.

Citește și Degringolada teraselor sezoniere

Adoptarea acestei completări a deschis larg calea teraselor sub formă de șură, care au ajuns a domina copios, în acest moment, peisajul din centrul istoric al orașului. Mai mult, nimeni dintre cei care au construit din tot felul de materiale și cu aprobarea conducerii Primăriei astfel terase acoperite și închise pe toate laturile nu mai înlătură paravanele laterale în timpul sezonului (mai – octombrie).

Citește și Sibiul va avea o strategie de marketing turistic. Fodor: „Trebuie ceva schimbat. Administrația înfrumusețează orașul, dar restul mai trebuie să facă și alții”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului