Pensiunea din Biertan, născută din dorul de casă. „Noi am ales pivnița. Turismul ne-a ales pe noi”

La poalele celei mai cunoscute cetăți fortificate din România, în Biertan, într-o casă săsească veche, am găsit nu numai un loc de cazare idilic, dar și o poveste vie. Aici, liniștea este tămăduitoare și ulițele secundare par scoase dintr-o carte de povești. Titi și Anișoara au fost gazdele noastre în această săptămână, pentru a ne povesti despre cum au ridicat, pas cu pas, un colț de autentic transilvănean: Pensiunea Oppidum.

Eram în drum spre Richiș pentru un alt subiect. Dar un prieten care s-a mutat recent în această localitate, în care lumina soarelui îți oferă ocazii inimaginabile pentru fotografii de pus în ramă, mi-a povestit despre această pensiune. Dar nu numai despre aceasta: „E chiar o poveste de viață interesantă”, mi-a spus. Așa că am schimbat traseul și am ajuns cu 6 km mai departe, în Biertan. Așa a și fost: în spatele unei afaceri am descoperit și o poveste de viață zbuciumată, un drum lung prin Europa și o întoarcere la rădăcini, făcută nu din obligație, ci dintr-o dorință de a salva o casă, apoi încă una și, cine știe, poate mai urmează. Dar și un stil de viață.

De la Berlin la Milano și înapoi acasă

Vasile-Călin Măieruș, cunoscut drept Titi, este originar din Mediaș, neamț pe linie maternă. A plecat din România în februarie 1990, la 22 de ani, cu o dorință arzătoare: „Voiam să văd lumea, să-mi trăiesc tinerețea. În România ne-a lipsit asta. Voiam libertate”. A ajuns la Berlin, apoi în Olanda, Franța și, în cele din urmă, în Italia – unde avea să rămână vreme de 30 de ani. A muncit din greu, uneori în condiții extreme: „Am dormit într-o pivniță cu cartoane la geam, într-un bloc abandonat din Milano. Acolo am fost numiți șobolani de canal. N-a fost ușor”.

A ales acest drum chiar dacă vine dintr-o familie care avea de toate.

În străinătate nu s-a lăsat. A avut norocul să deschidă o spălătorie auto, despre care spune că „a fost rampa de lansare pentru mulți români”, apoi și-a construit o mică afacere în transporturi. În anii buni, ajungea la 25.000 de kilometri pe lună, transportând marfă de tot felul – inclusiv hainele lui Valentino Rossi. Avea angajați români, îi ajuta cu acte și cazare. „Era o vorbă în oraș: mergem la medieșeanul care-i dă afară pe italieni și angajează români,” își amintește ironizând Titi.

Anișoara este partenera lui, care îi e alături de aproape 20 de ani. L-a urmat în această aventură. În 2007 li s-a născut fetița în Italia.

Titi și Anișoara Foto: Arhiva personală / Gabriela Cuzepan

„Turismul ne-a ales pe noi”

I-am întâlnit pe ambii la pensiunea Oppidum, care din latină înseamnă „principala așezare a unei fortificații”. Aceasta se află chiar în centrul Biertanului, la poalele bisericii fortificate. În curte, câțiva tineri din Slovenia beau bere, iar gazdele noastre ne-au invitat binevoitoare la terasa acoperită cu un perete de sticlă, cu vedere spre curtea lor verde. Este un loc potrivit nu numai pentru o odihnă, ci și pentru a simți spiritul locului – în afară de câteva intervenții necesare, de consolidare sau reparare, proprietarii au păstrat intacte elementele autentice ale acestei case săsești.

Titi ne-a salutat de la etaj, unde pregătea următoarea cameră pentru oaspeți

Cei doi ne povestesc cum au ajuns să facă turism în Biertan.

Reîntoarcerea în România a început, paradoxal, cu o pivniță. Un prieten sas din Biertan i-a spus de o casă veche, de vânzare. „Eu n-o văzusem și i-am zis: fă ce vrei, dar eu nu-s de acord”, povestește Anișoara. Dar când a ajuns să o vadă, s-a îndrăgostit. Era o casă autentică, săsească, cu podele originale și tavane din lemn. „Chiar m-am îndrăgostit pe loc. E vorba de casa în care locuim acum. Aceste case sunt toate calde, cu lemn, cu lumini, adică n-are cum să nu-ți placă. Așa am venit noi aici”. Gândul de a face turism nu exista încă atunci. „Adică noi nu am ales turismul, turismul ne-a ales pe noi”, spune Anișoara. Titi o completează: „Noi am ales pivnița” (râdem). Acolo s-au mutat, fără planuri mărețe, doar cu dorința de a-și construi o viață liniștită într-o localitate la care visau.

Dar viața are planurile ei, așa că și turiștii au început să bată la ușă.

„Titi vine dintr-o familie mare, cu multe rude. Când organizam o sărbătoare de familie, nu încăpeam toți în casă. O duceam pe sora mea să doarmă la pensiunea de peste drum”, spune Anișoara. Așa s-a născut ideea pentru Pensiunea Oppidum – casa în care și despre care discutăm. Au cumpărat-o după ce au auzit un anunț de vânzare la Radio Mediaș.

„Arăta jalnic. Când a venit mama și cu fetița să vadă casa au zis: vai, da-i urâtă. Dar lucrul bun la casa asta, după cum spuneam, era că nu avea prostii. Singura intervenție era o gresie în bucătărie. În rest, podina, tavanele toate erau originale. Nu erau kitsch-uri. De atunci, am început să salvăm ce avem. Cu casa asta am făcut un schimb cu un apartament la Mediaș. Fostul proprietar voia să stea la Mediaș. Noi am investit mult, dar până la urmă, efortul s-a meritat. Deja casa asta am cumpărat-o cu gândul de a face turism. În 2013, am deschis oficial Pensiunea Oppidum – cu patru camere și două băi. Turismul era încă la început, nici noi nu știam prea multe atunci. Adică nu se putea trăi încă din asta atunci”, își amintește proprietara.

„Am făcut totul cu forțe proprii. Fără fonduri europene, fără credite bancare”, subliniază cu mândrie Titi.

Astăzi, Oppidum e un loc de tihnă pentru călători, fie că sunt străini, fie că sunt drumeți pe Via Transilvanica. Dar e și un loc care spune povești. Mobilierul – atent ales, atmosfera – caldă, iar detaliile păstrează autenticitatea locului. Se poate spune că pensiunea administrată de Titi și Anișoara rămâne fidelă istoriei sale.

Foto: Arhiva personală / Gabriela Cuzepan

Între timp, cererea pentru locurile de cazare în Biertan a crescut. Acum câțiva ani, acest lucru i-a determinat pe cei doi să deschidă o a doua pensiune. Se numește Casa Eva Wagner, după numele mamei lui Titi. Au avut norocul să prindă perioada dinaintea exploziei prețurilor de pe piața imobiliară. „Dacă ar fi să o facem astăzi, n-am mai putea. Prețurile au luat-o razna”, spun ei.

În total, cele două locații oferă 12 camere de cazare, aproape toate duble, iar prețurile pornesc de la 250 de lei pentru o noapte. „Noi avem diverse tipologii de camere și atunci și prețurile sunt diferite. Cel mai mic preț pornește de la 250 lei, maxim 350 când e foarte plin sau sunt evenimente etc.”, ne explică ei.

La pensiune, în pivniță, cei doi au amenajat și un restaurant, în care își propun să ofere clienților mâncare sănătoasă. 

Turism cu respect

Titi și Anișoara nu sunt antreprenori în sensul clasic al cuvântului. Nu au pornit de la un plan de afaceri și nici nu vânează profituri mari. Tot ce au făcut – de la prima pivniță până la pensiunea Oppidum, apoi Casa Eva Wagner – a fost condus de instinct, de pasiune și de respect pentru loc. Au investit cu sufletul, nu cu calculul.

„Noi nu am venit aici să ne îmbogățim. Am găsit o casă care ne-a plăcut. Și de aici a pornit totul”.

Dacă ajungeți în Biertan, treceți pe la ei. S-ar putea ca Titi să vă povestească, la un pahar de vin, cum a ajuns la un concert Tina Turner în timp ce visa la libertate.