În subsol la Meraki: mănâncă repede și fugi. Restul, la pachet

Meraki e deschis de aproape un an în subsolul clădirii de birouri de vizavi de complexul Dioda. Zilele trecute i-am pășit pragul.

Mi-au atras atenția pozele de pe Instagram și mi-a venit așa o poftă de un burger. Am intrat acolo pe o vreme minunată, fix între două reprize de ploaie. Dar, credeți-mă, de la primul pas mi-am dorit să ies. Spațiul din interior e mare, luminos, dar nu e prea aerisit. În plus, e destinat, se pare, în primul rând părinților cu copii mici, foarte mici, copii care încă au nevoie de scutece. Nu am putut să-mi dau seama dacă tocmai fusese schimbat unul sau..., dar calitatea aerului avusese serios de suferit. Așa că, poate din punct de vedere culinar, poți să ai o experiență bună, dar ca atmosferă te lovește direct în față. Dar, mi-am spus: aia e, riscurile meseriei.

Localul dispune de o vitrină cu multe dulciuri care arată foaaarte frumos. Dar există și un meniu din care poți alege câte ceva de mâncare. Un sortiment mare de pizza găsești aici, semn că e un local, după cum ziceam, pentru părinți cu copii. Părinții îi pot lăsa pe cei mici în spațiul special amenajat, unde aceștia se pot juca, desena, zburda cât îi țin puterile, în timp ce ei prind răgaz să înfulece o pizza sau un burger pentru a-și alunga foamea. Sau pentru a socializa.

No. Eu mi-am luat un „burger gorgonzola”, pentru a-mi împlini pofta, ales dintr-un total de cinci tipuri. Conform descrierii din meniu, acesta conține chiflă, salată iceberg, roșii, carne de vită Angus, sos sweet chili, gorgonzola și ciuperci. Burgerul a venit însoțit cu cartofi prăjiți și un sos „rose”. L-am așteptat 31 de minute și, în ciuda acestui fapt, mâncarea era abia caldă. Doar cartofii erau fierbinți, de unde am dedus că burgerul era gata mai devreme. Consider o eroare asta; aș fi preferat burgerul fierbinte, chiar și fără cartofi. Dar no, într-o societate în care oamenii stau în rânduri pentru a se îndopa cu cartofi și prostii din rețelele internaționale de fast-fooduri, nu te poți gândi că cineva nu suferă dacă nu-i aduci cartofi.

Despre gust nu pot să spun prea multe. A fost un burger care se situează în media celor din Sibiu, dar recunosc că am dat și peste unii mai buni. Gusturile nu se discută, de aceea nu vreau să transmit ideea că nu-l recomand. Dimpotrivă, aș mai încerca unul, dar aș ieși să-l mănânc pe scări, la aer.

La final am zis că ar merita să mai încerc ceva din meniul de la Meraki. Așa că am luat la pachet un Teriyaki Bowl. Pe lângă pizza și burgeri, „bowl”-urile sunt a treia secțiune importantă din meniu. Sunt patru tipuri la dispoziție, toate pe bază de orez sushi. Cel pe care l-am luat are pui, edamame, porumb, castravete, cremă brânză, sos Teriyaki, ceapă caramelizată și susan. Iată cum arată bolul:

Frumos în fotografie, dar nimic spectaculos. Câteva bucăți de pui și ce mai vedeți. Sub pui era un sos, care îi dădea un pic de gust. Noroc de sosul Teriyaki, pus într-o mică caserolă, care a dat gust și legumelor, și orezului. 

Totodată, am luat un desert: o tartă mică cu zmeură, cu gândul să mă îndulcesc cu un ceai mai spre seară. S-a dovedit, de data aceasta, a fi o alegere inspirată. Mi-a plăcut, mult peste prăjiturile obișnuite din oraș: o cremă consistentă, nu era exagerat de dulce și potrivit pentru a-l combina cu un ceai. Cred că desertul poate rămâne lejer specialitatea casei.

Concluzionez cu prețurile: am plătit 50 de lei pentru burger și 36 de lei pentru bolul Teriyaki. Deserturile încep de la 16 lei și pot ajunge la 30 de lei pentru feluri de 150-170 grame. Tarta pe care am luat-o eu m-a costat 16 lei.

Harakiri

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului