Procurorii sibieni se întâlnesc în adunare generală pentru a decide dacă își suspendă activitatea. Parchetul din București și-a suspendat activitatea pe termen nelimitat

Miercuri este programată adunarea generală la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu pentru a pune în discuție adoptarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege referitor la statutul magistraților. Proiect care are în vedere și  modificarea pensiilor de serviciu, printre altele.

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat convocarea adunărilor generale ale parchetelor din țară, care să exprime puncte de vedere referitoare la proiectul elaborat de Guvern pentru modicarea statutului magistraților. Aceste modificări afectează în special pensiile celor care lucrează în Justiție.

„Adunarea generală va avea loc mâine (miercuri – 27 august, n.r.). Orice formă de protest decisă va fi adusă la cunoștința publicului”, răspund reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Abordarea procurorilor referitor la proiectul de act normativ pare a fi una cât se poate de „contondentă”. În adunarea generală care a avut loc azi la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, procurorii au decis să solicite Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ proiectul de act normativ. În unanimitate, procurorii au decius suspendarea activității pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii de act normativ.

„Proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public. Proiectul de lege este în contradicție vădită cu obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025. Proiectul de lege este expresia instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate. Proiectul de lege este elaborat în lipsa unei fundamentări reale și a unor studii de impact. Din proiectul de lege lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii adecvate. Instabilitatea legislativă și măsurile propuse nu sunt, nici pe departe, apte să conducă la rămânerea în sistem a magistraților. În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justiţie a U.E., s-a apreciat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, sunt punctele de vedere ale procurorilor din capitală referitor la modificările propuse de Ministerul Muncii.

Proiectul contestat deocamdată doar de procurorii bucureșteni prevede o eșalonare a creșterii vârstei de pensionare până în 2036, prin creșterea anuală a acesteia cu câte un an și jumătate, astfel încât să se ajungă la vârsta standard din sistemul public, dar și instituirea unui prag de vechime în muncă de minim 35 de ani și limitarea pensiilor de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare.

Protestul procurorilor bucureșteni a început de marți, 26 august 2025.

„ De asemenea, având în vedere cele arătate anterior, faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal – bugetare adoptate în cursul acestui an, s-a hotărât adoptarea unei forme de protest față de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului Superior al Magistraturii la data de 20 august 2025 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin:

1.             Suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

2.             Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;

3.             Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale.

4.             Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție.

5.             Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

6.             Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții.

7.             Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație).

8.             Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență”

Comunicat Parchetul de pe lângă Tribunalul București