”S-o băgat prostu’ ăsta pe fir”. Universul corupției RAR Sibiu: parole schimbate pentru a nu fi înșelați de mituitori, șpăgi împărțite la firma șefului și mașini defecte pe drumurile publice

Condamnările date în Dosarul șpăgarilor de la RAR Sibiu scot la iveală un adevărat univers al corupției. În cele peste 1.000 de pagini ale motivării hotărârii Tribunalului Sibiu – rămasă definitivă – este descris în detaliu cum a funcționat o rețea de corupție formată din 16 persoane, timp de aproape doi ani, 2018 și 2019. Un exemplu: Ioan Cătălin Oțetea, șeful reprezentanței, pretindea câte 200 de euro pentru fiecare programare de urgență. Acum este dat în urmărire generală, din cauză că fuge de executarea pedepsei de 4 ani și 10 luni la care a fost condamnat.

Rețeaua a implicat ingineri ai Reprezentanței Sibiu a RAR, angajați atât în funcții de execuție, cât și de conducere, alături de un șir de intermediari recrutați din afara instituției: un pensionar recidivist, un administrator al unui liceu din Avrig, un conducător auto angajat la un serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân, un traducător autorizat, un agent de pază din incinta RAR Sibiu, un agent de poliție din județul Mureș și mai multe persoane fără ocupație sau alți pensionari. Câțiva dintre aceștia au recunoscut faptele și au cooperat cu procurorii sibieni. Cei mai mulți au negat.

Parola zilei și banii din weekend. „Vin din partea lui Mamă”

Sistemul funcționa în jurul a două tipuri de servicii corupte distincte: inspectarea tehnică periodică (ITP) și emiterea cărților de identitate ale vehiculelor, proceduri efectuate de ingineri, și emiterea de programări de urgență, atribuție rezervată șefului Registrului Auto Român Sibiu, Ioan Cătălin Oțetea.

Prețul pentru o programare de urgență era fix și nenegociabil: 200 de euro. Suma nu ajungea direct la Cătălin Oțetea, ci prin intermediarul Vasile Zîzã, cunoscut sub porecla „Jamică”, administrator la un liceu din Avrig. Acesta colecta suma de la potențialii mituitori, lua legătura cu Oțetea prin WhatsApp pentru a confirma că șpăgile au fost încasate și îi instruia pe clienți cu privire la parola de care aveau nevoie. Pentru fiecare intermediere, Vasile Zîzã primea câte 100 de lei recompensă, dedusă din suma colectată.

Sistemul de verificare a plății funcționa printr-un cod verbal – o „parolă” schimbată frecvent. Când se prezenta la RAR, clientul care plătise mita trebuia să rostească o frază prestabilită, de regulă „vine din partea lui [porecla intermediarului]”, și să prezinte un număr de telefon. Fără aceste elemente, chiar și persoane care cunoșteau parola anterioară erau refuzate, deoarece nu intraseră în legătură cu intermediarul și nu achitaseră cei 200 de euro. Instanța a reținut că parolele se schimbau tocmai pentru a preveni astfel de tentative de ocolire a sistemului.

De regulă în weekend, Ioan Cătălin Oțetea și intermediarul Vasile Zîzã se întâlneau la sediul unei societăți controlate de șeful Reprezentanței pentru a-și împărți sumele colectate în cursul săptămânii.

Un al doilea circuit paralel funcționa pentru inspectările tehnice periodice și emiterea cărților de identitate ale mașinilor. Inginerul Ilie Bogdan, cel mai activ angajat implicat – cu 40 de acte de luare de mită reținute în sarcina sa -, opera prin intermediarul Ioan Horvat, cunoscut sub porecla „Mamă”, un pensionar din Sibiu. Horvat colecta sumele de la mituitori, îl anunța pe inginer că urmează clientul și le transmitea acestora să se prezinte la „postul 2″ al RAR-ului și să îi spună că „vine din partea lui Mamă”.

Oțetea s-a dat de gol și din arest

Ioan Cătălin Oțetea a adoptat o linie de apărare consistentă pe parcursul întregului dosar: a negat că ar fi pretins sau primit vreun folos material, atât în cursul urmăririi penale, cât și în instanță.

Referitor la intermediarul Vasile Zîzã, a susținut că acesta era un „simplu traficant de influență” care îi folosea în mod neautorizat numele și funcția. Referitor la parole, a susținut că expresia codificată se referea la o firmă de transport.

Instanța a respins aceste apărări. A reținut că probele administrate – interceptările telefonice, mesajele WhatsApp și declarațiile martorilor – demonstrau fără echivoc că Oțetea pretindea 200 de euro per programare urgentă. „Probele administrate în cursul procesului penal în ambele faze procesuale denotă în mod cert că inculpatul (Ioan Cătălin Oțetea – n.r.) pentru efectuarea unei programări de urgență pretindea suma de 200 euro/programare”, se arată în motivarea instanței, publicată în format anonimizat prin intermediul ReJust.ro.

Probele au inclus și un schimb de mesaje prin WhatsApp. La 3 aprilie 2018, Oțetea i-a scris adjunctului său care îl înlocuia temporar că îi va transmite el când ajunge clientul care plătise. Adjunctul i-a confirmat că „o venit cineva din partea lu’ dl. [parola] și îl caută pe [parola] de la Avrig”, iar șeful Reprezentanței a răspuns „Ok”.

Instanța a mai reținut că, în timp ce se afla în stare de arest preventiv, în noiembrie 2019, Oțetea a purtat o convorbire telefonică cu soția sa prin care i-a cerut să ia legătura cu adjunctul pentru a discuta despre codurile folosite – convorbire interceptată și ea de anchetatori.

Citește și Exclusiv. Cătălin Oțetea, fostul șef al RAR Sibiu, dat în urmărire generală: nu e găsit, după ce a fost condamnat pentru corupție. Ceilalți patru s-au dus singuri la pușcărie

Sesizările de corupție erau fotografiate cu telefonul

Un alt element reținut de instanță referitor la Oțetea privește omisiunea sesizării. La 2 mai 2019, un cetățean a formulat un denunț scris la RAR Sibiu, aducând la cunoștința șefului existența faptelor de corupție comise de inginerii RAR. Oțetea a fotografiat denunțul și l-a transmis unui superior din cadrul RAR central, fără să sesizeze niciodată organele de urmărire penală. Această infracțiune a încetat să mai fie urmărită penal din cauza intervenirii prescripției.

Cu privire la apărarea că ar fi acordat programări de urgență oricui solicita, indiferent de plată, instanța a opus declarația adjunctului: acesta a confirmat că, în situații când Oțetea era absent, șeful Reprezentanței i-a comunicat explicit să nu programeze de urgență anumite vehicule – o contradicție directă cu susținerea că ar fi ajutat pe toată lumea dezinteresat.

Zis „Mamă” – pensionarul cel mai activ

Cel mai activ intermediar din Dosarul șpăgarilor de la RAR Sibiu a fost Ioan Horvat, cunoscut sub porecla „Mamă”, un pensionar din Sibiu cu antecedente penale. A figurat în dosar cu cel mai mare număr de infracțiuni reținute, ce acopereau activitățile desfășurate ca intermediar principal al inginerului Ilie Bogdan: complicitate la luare de mită, complicitate la dare de mită, trafic de influență și complicitate la trafic de influență.

Horvat a mai fost condamnat anterior printr-o sentință a Judecătoriei Sibiu din 2015, ceea ce a determinat reținerea recidivei în sarcina sa.

La percheziția domiciliară din septembrie 2019, anchetatorii au găsit la domiciliul lui Ioan Horvat copii după cărți de identitate ale mai multor persoane și autovehicule, indiciu al volumului mare de tranzacții prin care trecuse.

Investigator sub acoperire

Un investigator sub acoperire al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a participat la mai multe operațiuni documentate în dosar, începând din ianuarie 2019. S-a prezentat la RAR Sibiu ci autovehicule marca Kia Rocsta, Land Rover, Mercedes-Benz și altele, achitând sume cu titlu de mită pentru a documenta sistemul corupt din interior.

Pe 5 septembrie 2019, investigatorul a plătit 950 de lei pentru proceduri legate de un VW Touran. Pe 9 septembrie 2019 – în aceeași zi în care au fost declanșate reținerea și arestarea mai multor inculpați -, s-a prezentat la biroul lui Ioan Cătălin Oțetea, a rostit parola stabilită și a filmat operațiunea, achitând în total 1.900 de lei pentru ca două vehicule să obțină actele necesare în regim de urgență.

”S-o băgat prostu’ ăsta pe fir”

Instanța a acordat un rol central interceptărilor telefonice și mesajelor WhatsApp în argumentarea vinovăției inculpaților care au negat. Referitor la sistemul de parole, judecătorul a reținut că frecvența cu care acestea se schimbau demonstra că inculpații aveau conștiința caracterului ilicit al activităților: modificarea parolelor servea explicit la excluderea celor care ar fi putut afla codul fără să plătească.

Împotriva apărărilor individuale ale celor care negau, instanța a opus declarațiile martorilor și ale inculpaților care au recunoscut. Toți martorii audiați au relatat că au remis suma de 200 de euro sau echivalentul în lei și au primit instrucțiunile privind parola înainte de a se prezenta la șeful Reprezentanței.

O altă dovadă valorificată de instanță a fost o convorbire telefonică interceptată în care inginerul Valeriu Helmut Gehl comenta, vorbind cu un complice al său, că Ioan Cătălin Oțetea observase o tranzacție în desfășurare. „S-o băgat prostu’ ăsta pe fir”, a spus inginerul, referindu-se la șeful RAR Sibiu.

În ceea ce-l privește pe inginerul Ilie Bogdan, instanța a reținut că acesta, „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins/acceptat direct sau indirect, după caz, sume de bani sau alte foloase pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, respectiv pentru inspectarea tehnică a autovehiculelor și acordarea calificativului «bun tehnic», deși, în mai multe situații, respectivele autovehicule prezentau defecțiuni tehnice și, astfel, nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a fi acordat un astfel de calificativ”, se arată în motivare.

Inginerul Ilie Bogdan a obținut din cele 40 de acte de luare de mită documentate de procurori suma totală de 11.000 de lei și 570 de euro. Tot din ceea ce au reușit să descopere procurorii, Ioan Cătălin Oțetea a obținut 3.850 de lei și 2.800 de euro.

50 de litri de motorină, 10 ouă și un certificat bulgar falsificat

Motivarea instanței cuprinde câteva exemple concrete care ilustrează atât varietatea mitelor, cât și gravitatea situațiilor create.

Un astfel de exemplu este din vara anului 2018, când un vehicul VW al cărui motor fusese schimbat clandestin – într-un service neautorizat de RAR – a fost prezentat la Reprezentanță pentru înscrierea modificării în cartea de identitate. Inginerul Ilie Bogdan a constatat că atelierul nu era autorizat și i-a propus proprietarului să procure el însuși un document care să ateste efectuarea lucrării într-un service autorizat. A cerut personal, în schimb, cantitatea de circa 50 de litri de motorină – în valoare de aproximativ 300 de lei. A primit combustibilul și ulterior a acordat calificativul „bun tehnic” pe baza înscrisului procurat.

Un alt exemplu dovedește cât de confortabili erau angajații RAR cu solicitarea de diferite șpăgi și servicii. Inginerul Ioan Dan Băcilă l-a contactat telefonic pe proprietarul unui Mercedes Sprinter care urma să prezinte vehiculul la RAR pentru inspecție tehnică și i-a cerut explicit produse alimentare. Conform interceptărilor, inginerul i-a spus mituitorul că ar merge „vreo cinci, șase ouă de casă găsim pe acolo”. La data de 13 decembrie 2018, proprietarul i-a adus 4 litri de vin și aproximativ 10 ouă.

La 3 septembrie 2019, un autoturism BMW înmatriculat în Marea Britanie – unde circulația se desfășoară pe stânga – a fost prezentat la Reprezentanță. Farurile originale, adaptate pentru iluminat pe stânga, nu au fost înlocuite cu unele conforme pentru traficul românesc. Inginerul Ilie Bogdan a acordat calificativul „bun tehnic” după primirea unei mite de 900 de lei.

În cursul lunii iulie 2018, un cumpărător a achiziționat un vehicul înmatriculat în Bulgaria, fără a ști că acel vehicul avea falsificat certificatul de înmatriculare emis de autoritățile bulgare. A contactat rețeaua pentru a-și înmatricula vehiculul în România și a dat 50 de euro intermediarului Ioan Horvat, destinați inginerului Valeriu Helmut Gehl. La 20 februarie 2019, când inginerul a verificat documentele, a constatat că certificatul de înmatriculare era falsificat și nu a mai emis cartea de identitate. Suma de 50 de euro a rămas încasată, iar faptul că o mașină avea certificat de înmatriculare fals nu a fost raportat niciunei instituții.

În fine, un alt exemplu este al unui autoturism BMW Seria 3 care a primit calificativul „bun tehnic” la 31 ianuarie 2019 deși defecțiunile constatate cu o săptămână înainte, la 23 ianuarie, nu erau remediate. Proprietarul achitase 300 de lei prin intermediarul „Mamă”.

Tot felul de personaje

Pe lângă angajații RAR și intermediarii principali, rechizitoriul procurorilor sibieni include o serie de personaje cu ocupații neașteptate, implicate în universul corupție din jurul RAR Sibiu.

Liviu Rociu era conducătorul auto al unui serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân la momentul faptelor. Nu a dat nicio declarație în cursul procesului, invocând dreptul la tăcere.

Sever Axente era traducător autorizat în cadrul unui PFA (persoană fizică autorizată). A recunoscut și a regretat faptele comise, contribuind la stabilirea adevărului.

David Sbera era angajat chiar la RAR Sibiu, în funcția de agent de pază, la momentul faptelor. A negat infracțiunea de trafic de influență reținută în sarcina sa, negare catalogată de instanță ca nesincere.

Dumitru Morar, pensionar, a negat – în contradicție vădită cu probele ce îl incriminau – o parte din faptele de trafic de influență reținute în sarcina sa.

Agentul de poliție Alin Ioan Popa era angajat la Postul de Poliție Băgaciu din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Mureș. A ajutat un cetățean care importase două autovehicule să ia legătura cu intermediarul Ioan Horvat, știind că această intermediere presupune remiterea de mită. A negat faptele pe parcursul procesului.

Citește și Sentință definitivă în dosarul șpăgarilor de la RAR Sibiu: 22 de ani de închisoare cu executare pentru cinci inculpați, în frunte cu directorul Cătălin Oțetea