Reparațiile la clădirea fostului han „La Mielul Alb” se apropie de sfârșit. A fost descoperită o ușă din 1550. Director Urbana: „Urmează lucrările pe care o să le vadă sibianul, turistul și oricine studiază și admiră un monument istoric”

Lucrările de reparații la clădirea istorică „Mielul Alb” din Sibiu se apropie de sfârșit. Directorul Urbana SA, Mircea Ovidiu, a explicat pentru Turnul Sfatului că proiectul, demarat în primăvara acestui an, a fost o prioritate: nu doar pentru a asigura confortul pentru proprietari, ci și pentru a valorifica potențialul de business al spațiilor comerciale. Acesta descrie proiectul ca fiind unul complex, cu provocări tehnice, dar cu o colaborare strânsă cu Direcția de Cultură pentru a proteja valoarea de monument a imobilului. În timpul lucrărilor, a fost descoperită o ușă în stil renascentist, aproximativ din anul 1550.

Despre intenția de a repara clădirea am scris în anul 2023, când societatea Urbana s-a adresat specialiștilor din cadrul Comisiei zonale a monumentelor istorice din Sibiu pentru a se consulta cu privire la un proiect de reabilitare a învelitorii și șarpantei imobilului de pe strada Ocnei nr. 3-5, adică a fostului Han „La Mielul Alb”.

Clădirea are trei proprietari: Urbana (70,5%), Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA (24%) și o persoană privată (5,5%). Deoarece deține cea mai mare suprafață, societatea din subordinea Primăriei a demarat proiectul. Acum aproape doi ani a depus un memoriu de arhitectură, în care era descrisă necesitatea proiectului de reabilitare: învelitoarea, șarpanta, precum și fațada la stradă a clădirii sunt într-o stare avansată de degradare, fiind necesară și investigarea problemelor generale ale imobilului. Edificiul are valoare istorică și arhitecturală excepțională, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, constând din mai multe corpuri, rezultate în urma unei evoluții îndelungate.

În ultimele luni, sibienii au putut observa schelele din fața clădirii. Am discutat cu Mircea Ovidiu despre mersul lucrărilor. 

Potrivit acestuia, proiectul de reabilitare a început oficial la 30 aprilie 2025, odată cu semnarea contractului, iar șantierul propriu-zis a fost deschis în luna mai. Directorul Urbana SA a precizat că vremea ploioasă a dus la întârzieri față de calendarul inițial. Primele intervenții au vizat punerea în siguranță a clădirii și reparațiile capitale, necesare din cauza degradării avansate provocate de lipsa întreținerii în timp.

„O clădire, dacă nu îi faci în timp întreținere, se degradează și ajungi exact cum s-a ajuns și în cazul acestei clădiri, să fim nevoiți să investim masiv în reparații”, ne-a spus Mircea Ovidiu. Astfel, printre problemele identificate s-au numărat degradări ale acoperișului (țiglă, coame, hornuri), infiltrații de apă și deteriorarea fațadei, cu desprinderi de tencuială și ornamente.

Curtea interioară, apoi fațada principală

Lucrările au început în curtea interioară, la solicitarea coproprietarilor, care și-au dorit reparații de substanță, nu doar cosmetice, precizează directorul Urbana. S-a intervenit la acoperiș și s-a refăcut complet sistemul de preluare a apelor pluviale pentru a elimina infiltrațiile.

Lucrările au intrat în etapa finală, acestea urmând să se mute la stradă, la partea vizibilă a clădirii: „Urmează lucrările pe care o să le vadă sibianul, turistul și oricine studiază, citește și admiră ulterior un monument istoric, posibil cel mai vechi han din preajma cetății Sibiului”.

Provocarea: conservarea materialelor originale și folosirea celor noi

Potrivit lui Mircea Ovidiu, principalul obiectiv al lucrărilor este acela de a efectua o intervenție corectă, care să nu afecteze ireversibil monumentul. El precizează că cele mai multe eforturi s-au depus „pentru a conserva cât mai multe dintre materialele originale, precum lățișorii din lemn realizați artizanal sau caferii (grinzile) de stejar care alcătuiesc o structură de o rezistență deosebită”.

„Atenția cea mai mare a noastră este pentru a interveni cât mai corect pe acest monument istoric, astfel încât dacă cineva vreodată va vrea să restaureze după toate standardele imobilul, să rămână doar degradările de timp, nu cele de după intervenția noastră”, a explicat Mircea Ovidiu.

El a mai subliniat că provocarea cea mai mare într-u nastfel de caz este „respectarea în primul rând a tuturor aprobărilor, autorizațiilor și normelor după care se lucrează pe un astfel de obiectiv” și precizează că întregul proces se desfășoară sub stricta supraveghere a Direcției de Cultură, care „a verificat fiecare etapă a lucrărilor”: de la dimensiunea „ochiurilor Sibiului” până la calitatea materialelor și culoarea fațadei. Scopul este de a păstra caracterul vechi al clădirii, fără a o „îmbrăca în haine moderne”. 

De fapt, refolosirea materialelor vechi, în special a țiglei, reprezintă o altă provocare menționată de directorul Urbana. Acesta a precizat că inițial s-a dorit ca pentru o parte a clădirii să fie utilizate țiglele vechi, pentru a lăsa o „amprentă” istorică, dar că pentru siguranța trecătorilor și pentru a obține garanțiile lucrărilor din partea companiei de construcție, s-a decis schimbarea acestora cu materiale noi, dar agreate de Direcția de Cultură, inclusiv tehnicile de montaj respectând metodele tradiționale.

Ușă renascentistă descoperită în pod

Mircea Ovidiu ține să ne mai spună că în timpul lucrărilor, între două poduri din imobilul de pe str. Ocnei nr. 3, a fost descoperită o ușă în stil renascentist, datată aproximativ din anul 1550. „Este un exemplar foarte bine conservat”, a precizat acesta.

Potrivit directorului Urbana, valoarea lucrărilor este de 600.000 lei cu TVA, sumă împărțită proporțional între cei trei proprietari.

La Mielul Alb, Urbana deține trei spații comerciale, toate fiind închiriate în prezent.

Istoric

În clădirea de pe strada Ocnei nr. 3-5 a funcționat din secolul al XVIII-lea până în preajma celui de-al doilea război mondial hanul La Mielul Alb. „Nucleul inițial al clădirii de formă aproximativ pătrată este amplasat la stradă, în extremitatea laterală stângă parcelei.

Ca și majoritatea clădirilor din Orașul de Jos, nici acest nucleu, nici extinderile ulterioare nu au pivniță, aceasta fiind o urmare a faptului că terenul era inițial în mare parte mlăștinos, fiind apoi asanat progresiv (...) Erich Michael Thalgott a publicat în lucrarea sa mai multe exemple de clădiri din Sibiu și Bistrița cu acest tip de plafoane cu grinzi aparente. Faptul că în lucrarea sa a publicat releveul casei La Mielul Alb alături de puține alte clădiri, printre care Casa Haller, confirmă faptul că acest cercetător din perioada interbelică considera că edificiul se numără printre cele mai importante (...) Sub tencuiala actuală se află stratul anterior, zugrăvit galben crom care a fost martelat pentru a permite aderența noului strat de tencuială, care ar putea data din sec. XVIII. Se văd, de asemenea, mai multe straturi de zugrăveală sub cel actual”, se menționează în studiul istoric, prezentat în cadrul etapei de autorizare a lucrărilor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi