Sibianul Otto Czekelius a fost arhitect șef al orașului Madrid, după Primul Război Mondial, iar o mică parte din activitatea sa a fost evocată vineri de Emil Hurezeanu la un eveniment consacrat constructorilor.
”A fost un păstrător”, a spus Hurezeanu despre el, însă un detaliu este mai puțin cunoscut și nu apare în biografiile care îi sunt dedicate. În anii 80, el a fost unul din sibienii care a reușit să împiedice un plan al liderilor comuniști: demolarea a jumătate din Piața Mare a Sibiului și ridicarea aici a unui ”modern” centru politic și administrativ al județului.
”Regimul Antonescu îl bagă puțin la închisoare”
Emil Hurezeanu a vorbit vineri, câteva cuvinte, la la Conferința „Construcții & Capital – Dezvoltare în vremuri de schimbare”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții (PSC) – Filiala Sibiu, la Hilton Sibiu. El a amintit atunci de Otto Czekelius, folosit de către diplomat drept un liant între istoria orașului și subiectul evenimentului, construcțiile și constructorii.
”Se duce în război în Primul Război Mondial de partea țării de care aparținea Transilvania atunci. Începe războiul civil în Spania, el e arhitect, iar în Spania luptă de partea bună, a republicanilor și după război, spaniolii l-au îndrăgit atât de mult, încât a devenit arhitectul șef al Madridului. Acest domn sibian, Otto Czekelius, care avea o casă să vis-a-vis de Turnul Sfatului a fost arhitect șef al Madridului la 25 de ani.
După al Doilea Război Mondial, pentru că e de stânga și e anti-fascist, spaniolii, după ce câștigă războiul îl trimit în România, îl repatriază cu forța.
Regimul Antonescu îl bagă puțin la închisoare, iar comuniștii pentru asta îl scapă de toate relele și în 1947 devine unul din principalii arhitecți ai orașului Sibiu.
N-a mai creat, nu mai putea, dar e omul care a păstrat. E omul care a păstrat până în anii 80 când se prăpădește substanța activă a acestui oraș„, a spus Hurezeanu despre Czekelius.
Arhitectul revine la Sibiu în 1943, angajându-se ca cercetător la Muzeul Brukenthal, unde lucrează la mai multe monografii ale artiştilor germani.
După război va continua activitatea arhitecturală la Sibiu. Va fi urmărit de Securitate datorită luptei sale pentru salvarea clădirilor medievale dorite spre demolare de către autorităţile comuniste.
Salvează clădirile din Piaţa Mare (unde comuniştii doreau să construiască blocuri) şi Sinagoga de pe strada Constituţiei. Este numit arhitect al oraşului între 1967 şi 1972, coordonând o întreagă campanie de restaurare a cetăţii medievale, scrie în descrierea activității sale din proiectul ”10 mari sibieni”.
Momentul încercării comuniștilor de a demola o parte din Piața Mare a fost evocat de arhitectul Herman Fabini, într-un articol din Turnul Sfatului.
”Îmi aduc aminte că în perioada comunistă a fost studiat un proiect care prevedea demolarea laturii de est a Pieții Mari și construirea unui Centru politco – administrativ în acest loc. De ce nu s-a realizat? Unul dintre motive a fost desigur faptul că trebuiau astfel prea multe locuințe noi pentru mutarea locatarilor din imobilele ce urmau a fi demolate. Celălalt motiv a fost, după părerea mea, arhitectul șef al orașului la aceea vreme, Otto Czekelius, de altfel menționat în memoriu, care într-un interviu a afirmat printre altele, că important pentru activitatea lui în Sibiu nu a fost ce a construit, ci ceea ce el a împiedicat să fie construit în oraș”, spunea Hermann Fabini în septembrie 2020.

Proiecte pentru modificarea ”Pieței Republicii”, Piața Mare din perioada comunistă
În anul 1987, revista Arhitectura publica articolul ”Concurs pentru amenajarea Pieței Republicii din Sibiu”. Piața Republicii era denumirea dată pieței din centrul orașului, iar concursul pomenit aici avusese loc de fapt în urmă cu 4 ani. Deși mai multe proiecte au fost analizate de către organizatori și s-a format la final un clasament al celor mai reușite proiecte, niciunul nu a mai fost aplicat.
Niciunul nu prevedea, însă, demolarea unor părți a clădirilor, însă se prevedea ridicarea mai multor construcții. Din fericire, niciunul nu a mai fost, în final, luat în calcul.

Stâlpul infamiei și un turn de beton și sticlă
Concursul a fost câștigat de un proiect propus de arhitecții Cătălin Berza și Adina Alexiu și propunea construcția unui stâlp al infamiei și a unui nou turn.
”Piața poate fi scenă, eșafod sau o punte între TRECUT ȘI PREZENT. Pe suprafaţa ei, se găsesc: un turn, o fântână și câteva semne.
Turnul «sfărâmat», din piatră și sticlă, nu este o dominantă a spaţiului, ci o replică la cele două turnuri existente, o intenție de arhitectură-clepsidră, o imagine a suprapunerii de sensuri aparţinînd mai multor culturi.
Fântâna poate fi un loc de odihnă și bucurie sau o definiție a inaccesibilității la această bucurie. Lângă Turnul Sfatului, într-o alveolă a pieței (zonă de relaxare de excepţională valoare), am amplasat, pe o platformă, STÂLPUL INFAMIEI și steagurile Celor nouăsprezece bresle, ca un simbol al puterii executiv în TRECUT. Traseul diagonală (o vagă aluzie la spaţiul labirintic) se încheie în PUNCTUL, pe îngrijire noi l-am numit „de maximă forţă», loc gălăgie îngrijire spaţiul pieței, în ansamblu, și accesele oală fi cel mai bine controlate.
Trecătorul va ajunge în acest punct dacă va accepta parcurgerea LABIRINTULUI.
Concluziile din final sunt că nu putem retrăi TRECUTUL, nu putem reda PREZENTULUI semnificaţia iniţială a operelor din trecut. Singurul lucru pe care îl putem față este să suprapunem textului inițial, textul nostru, să facem o scriitură peste scriitură, adică un PALIMPSEST”, precizează autorii.

Un nou turn în Piața Mare
Proiectul care a primit premiul al II-lea propunea construcția unui turn în centrul Pieței Mari.
”Trebuia să fie un dom sau o catedrală, ceva măreț oricum, expresie a spiritului civic, a comunităţii, a unităţii breslelor, a puterii cetăţii; dar, n-a fost să fie! E un fragment, doar. Dar, în felul lui, e mai mult decât un întreg, pentru că imaginaţia fiecăruia dintre noi întregeşte simbolul.
Piața este „camera mare”, de primire, a oraşului, în care se întâlnesc și respiră coridoarele, în îngrijire dialoghează câteva din odoarele uurbei, parte din gloria și bogăţia oraşului de altădată”, se precizează în această propunere.

Pasarelă prin mijlocul pieței
Un alt proiect, premiat cu mențiune, a concluzionat că aici, în centrul Sibiului, e ”prea mult cer”, astfel că a propus construcția unui spațiu între intrarea la Muzeul Brukenthal, până pe cealaltă parte a pieței.
”Când am văzut această imagini, sunt simțit-o părăsită, în ciuda câtorva bătrâni așezați pe băncile din jurul rondului de flori, mobilând un spațiu a cărui memorie chema, parcă, amintiri pierdute în timp. M-am îndreptat împrăștiere centrul pieței, sprijinit de un toiag imaginar, cu care voiam să o măsor, dar privirile îmi scăpau împrăștiere prea mult cer. Ar trebui…”, precizează autorul proiectului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Politic
Alătură-te comunității
26 de răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Marasesti este orasul meu natal si da, sunt mandru!
Ecaterina Teodoroiu este un simbol al curajului si al jertfei feminine in razboi, o femeie care a luptat si a murit pentru tara, ceea ce merita respect si recunoastere.
Este o pagina de istorie pe care trebuie sa o cunoastem si sa o respectam cu totii, indiferent de opiniile personale sau de rivalitati politice.
Respect pentru toti cei care isi cunosc istoria si nu o folosesc ca pretext pentru dezbinare.
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Cunosc bine de decenii cel puțin jumătate din arhitecții Institutului de Proiectare Sibiu ; toți știau ca sunt concursuri formale ; criza economică era atât de mare in deceniul 9 , încât nu se mai punea problema niciunei investiții – mai grav decât azi ( economii drastice : la câteva blocuri de8-10 etaje casa liftului a fost plasată la ultimul nivel , nu pe terasa ! ) .
-
poate ca ar fi aratat bine, s-ar fi incadrat in peisajul urbanistic… marii arhitecti ai Sibiului vorbesc si ei, dar nu fac nnimic pentru a conserva arhitectura sau pentru a proiecta ceva in concordanta cu arhitectura deja existenta… Apropo.. fara prea mare legatura cu articolul… Cine ar trebui sa se ocupe de renovarea si consolidarea cladirilor de pe strada Andrei Saguna si Bdul Victooriei? Sunt vreo 7-8 cladiri care au nevoie de reabilitare..
-
Din pacate, cladirea in care a functionat magazinul Mercur e nelocuita. Sa inteleg ca proprietarii asteapta vremurile in care o pot da si vinde terenul ca sa se costruiasca o oroare arhitectonica? in alte cladiri, sunt proprietari care abia traiesc de la o luna la alta… Cu ce sa repare? Ar trebui sa se implice si primaria…
-
@@Aristide: Primăria nu are a se implica în reabilitarea unui imobil proprietate privată. Poate cel mult să contribuie la reabilitarea fațadei, condiționând această contribuție de respectarea anumitor standarde (materiale, culori, etc.). Dacă proprietarii n-au bani să renoveze, să vândă și să se mute de-acolo. Dacă degradarea clădirilor pune în pericol trecătorii sau atentează la estetica zonei, primăria poate majora impozitele de câteva ori, ca să-i încurajeze pe proprietari să treacă la treabă.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Bugetul: venituri = cheltuieli la bănuț, ce frumos scrie pixul
Citiți execuția bugetară pentru anul 2025, o să constatați că veniturile au fost mai mici decât cheltuielile deci asta înseamnă…
Corupta Ursula von der Leyen nici usturoi n-a mancat, nici MCV-ul nu i-a musamalizat cu spagari cu tot.
Lege universală economică, niciodată educația sau cultura nu au fost avantajoase pt. vreo companiei. Dacă ești educat realizezi ca n-ai…
Nu jubilati prea mult! Si la urma urmei de ce nu va bucurati de reusitele voastre, nu de ale altora?!













Lasă un răspuns