Andrei Drăgan, organizatorul Târgului de Crăciun: Noi am estimat că intră cam 20 de mil. de euro în economia locală

În Piața Mare de câteva săptămâni este agitație mare. Pe site-urile de rezervări crește prețul unei nopți de cazare în Sibiu, iar proprietarii restaurantelor din centru își freacă mâinile în așteptarea turiștilor la Târgul de Crăciun. Între timp, sibienii știu că urmează o lună și jumătate fără locuri de parcare în centrul istoric, dar cu prețuri mărite. Despre ce aduce în plus orașului, dar și ce probleme apar, am discutat cu Andrei Drăgan, organizatorul Târgului de Crăciun.

Pe de o parte, este clar că în perioada aceasta noiembrie-decembrie, Sibiul ar fi fost mult mai gol fără Târgul de Crăciun. Târgul de Crăciun din Piața Mare practic pune Sibiul pe harta turistică a României în perioada sărbătorilor. Pe de altă parte, statisticile ne arătă că sunt mulți turiști care vin pentru câteva ore, pentru o zi, avem de cea mai scăzută rată a șederii în regiune.

Turismul este esențial și pentru noi este esențial să îl creștem cât mai mult, încă de când Târgul de Crăciun s-a născut. Cum este și denumirea asociației noastre ”Events for turism”, scopul nostru principal și declarat este să creăm turism. Acum, este destul de evident că pe perioada de iarnă, de când există târgul, a crescut foarte mult turismul. Nu este ceva nou. Provocarea este acum de a crește și mai mult sau de a avea o evoluție pozitivă în continuare. Și nu este ușor. Sunt câteva lucruri pe care noi, ca organizatori ai unui târg de Crăciun, le putem face și le tot facem, dar turiștii foarte mult își bazează deciziile lor pe multe alte lucruri ca să vină aici și să stea mai mult.

Despre durata șederii… oricât de frumos am face în Târgul de Crăciun, știm că un turist care vine aici petrece câteva ore. Poate maxim vine într-o seară, stă peste noapte și mai vine a doua zi, când este mai liniște. Este foarte important să existe mult mai multe lucruri pe care să le faci, în general, în Sibiu. Sunt lucruri de făcut, dar și aici turiștii caută experiențe noi pentru că sunt deja sunt mulți turiști care au mai venit la Sibiu și ei caută să facă ceva nou.

Altfel spus, Muzeul Brukenthal pe care îl vedem din Târgul de Crăciun sau Muzeul Astra, la care avem autobuz direct din centru, sunt cunoscute și văzute. Destinația ar trebui reinventată.

Da, ar trebui reinventată. Și cred că o strategie coerentă ar fi necesară, să tragem cu toții în aceeași direcție pentru că și turiștii sunt de mai multe categorii și eu cred că este important să te poziționez ca destinație, în primul rând, ca să știi ce turist alege să vină aici. Și turistului să-i fie relativ clar de ce merge la Sibiu. Probabil că oricare dintre noi avem niște destinații care ne sunt foarte clare, am vrea să fim în general acolo, și zone care nu ne interesează din start. Mi se pare că nu există o coerență în general. Fiecare dintre noi facem ce credem că este mai bine și căutăm să promovăm turismul, dar sunt convins că fiecare o facem în moduri profund diferite. Și fără să existe o bază comună pierdem.

Luăm un exemplu concret. Vedem Târgul de Crăciun în mijloc, vedem primăria în dreapta, Muzeul Brukenthal din stânga, o mulțime de terase de jur împrejur, iar în Piața Mică alte evenimente noi, care atrag turiști, dar cum spuneați, toate independente, toate separat. Ați încercat să colaborați, să aveți un dialog toți actorii implicați, ați vorbit cu tour-operatori, cu oameni din Horeca, ați încercat să faceți un plan, o strategie?

Da și cu toții știm că este important. Trebuie să spun că singura entitate oficială care cu care am avut astfel de discuții a fost Patronatul Horeca Sibiu. Am avut discuții atât inițiate de noi, cât și de ei, să facem ceva, dar am constatat că este totuși greu să și implementăm ceva. Există idei bune de ambele părți, dar un patronat și o astfel de asociere presupune multe părți individuale. Și este greu.

Sună puțin a ceea ce vedem în Coaliția de guvernare.

Probabil nici în România spiritul asociativ nu este atât de bine dezvoltat. Eu cred foarte tare în el și cred că împreună avem mai mult de câștigat decât fiecare separat, unul să câștige în fața altuia. Sper că se va îmbunătăți situația. Am deschis și o platformă denumită ”Capitala Crăciunului” încă de anul trecut. Am făcut și câteva inițiative, formulare pe care se pot înscrie diverși operatori din Horeca să își promoveze ofertele. Și noi, la rândul nostru, prin canalele noastre, încercăm în perioada asta să le promovăm. Fără să existe un schimb de bani.

Și cum funcționează această platformă, are rezultate?

Încă nu fantastic, deci am observat că lucrurile nu sunt ceea ce credem noi că ar fi. Nu este suficient încât să funcționeze bine mecanismul. Dar un prim pas trebuie făcut să vedem ce merge bine și ce merge rău. Probabil sunt lucruri pe care și noi trebuie să le îmbunătățim. Dar este important să se facă pași și se fac. Pași mi-aș dori să fie mult mai mulți, mai concreți și mai rapizi.

Aveți niște cifre câți turiști au fost în ediția de anul trecut, cât vă așteptați să fie anul acesta, câți v-ați propus să atrageți în plus?

Noi, ca și vizitatori ai târgului, am estimat anul trecut undeva la 500.000 de vizitatori și sunt convins că este destul de realist. Cifrele le luăm din rândul expozanților, în primul rând. Aflăm câți clienți au avut. Noi nu știm cât vând ei, dar avem colaborări bune, avem niște formulare pe care ei le completează ca să știm fluxul de clienți. Și astfel știm și când avem perioade mai bune sau mai mai proaste. Vreau să menționez că avem niște metode prin care totuși sunt realiste aceste cifre. Știm ce înseamnă când este o zi plină. Știm câți oameni au loc în piață și vedem cum sunt cifrele din acele formulare. Și atunci normalizăm cifrele. 500.000 este realist pe toată perioada, sunt vreo 50 de zile, 52, dar pe partea turistică nu este deloc ușor.

Singurele statistici sunt la turiștii care se cazează și înnoptează, dar și acolo există destul de multe unități care nu intră în statisticile oficiale. Pe lângă asta este foarte mare numărul persoanelor care nu se cazează deloc. Sunt autocare, multe, care vin și pleacă, oameni care vin efectiv cu mașina și pleacă sau se cazează în individual poate în alt loc. Nu știm. Deci numărul este mare și este clar încă de anul trecut, am văzut că și în timpul săptămânii este mult mai vizitat târgul. Erau zile destul de slabe în timpul săptămânii și un pic triste, uneori, pe seară. Nu a mai fost cazul să anul trecut. Ne bucurăm, este clar că a existat o creștere, este greu să știm exact ce creștere, dar din acele cifre oficiale, cu acei turiști care se cazează, deci niște cifre nu scoase din burta noastră, noi am estimat undeva că intră cam 20 de mil. de euro în economia locală.

Cât cheltuie un turist care ajunge în Sibiu și cât vă costă organizarea târgului?

Din cifrele pe care le-am estimat anul trecut am făcut un calcul împreună cu o agenție de turism. Se cam știe cât costă o noapte în Sibiu, se cam știe cât se cheltuie la un restaurant, la o masă, dacă stai cel puțin o noapte, așa am ajuns la cei 500.000 de vizitatori. Și sunt majoritatea turiști. Nu sunt atât de mulți ca procentaj sibieni care să tot revină. Și am ajuns la această cifră. Este o cifră simțitoare, mare, mi-aș dori să fie tot mai mare.

Târgul, ca să-l organizăm, trebuie să menționez că este un târg organizat sută la sută privat. Cu bune și rele. Partea bună este, în primul rând, că ne permite o flexibilitate foarte mare.  Să luăm decizii, să găsim parteneri… Partea mai puțin este că bugetul unui târg privat este mult mai limitat față de alte târguri care sunt finanțate efectiv, să zic așa, de stat. Sau cu buget local. Eu cred că este mai degrabă bine așa, dacă e să mă scot și aș fi doar un simplu cetățean, simt că mi-aș dori mai degrabă să fie târguri private organizate pentru că este mult mai responsabil un privat cum gestionează bugetul. Noi trebuie să avem grijă ca față de ce investim și ce cheltuim să ne mai rămână ceva să mai facem și anul viitor, fără să trebuiască să ne umplem bugetele din surse care nu se mai întorc niciodată.

Asta înseamnă și că târgul contribuie, nu indirect, ci direct la bugetul local și de stat, la economia locală, prin taxe directe pe care le plătim, de la ocuparea domeniului public, de la partea de TVA…

Dați-mi câteva exemple concrete, ce costuri?

Domeniul public este undeva, din câte știu, se apropie de 200.000 de lei. Mai avem taxe de acces în zonă, mai avem o grămadă de parcări pentru vehicule logistice pentru că sunt multe tiruri și camioane care vin și parchează, până ajung aici să-și facă treaba. Factura de curent este de câteva sute mii de lei pe ediție. Sunt cheltuieli destul de mari, deci bugetul de organizare a târgului este câteva milioane de lei. Și trebuie să avem foarte mare grijă de el, pentru că am avut și situații cum a fost în anul 2020, când târgul a fost până în săptămâna de dinainte gata de a se organiza, apoi l-am anulat. Și toți partenerii noștri, toate taxele de participare, toți partenerii, sponsorii și-au primit banii integral înapoi. Ceea ce înseamnă că pierderile noastre, bine se pot vedea și din cifrele firmelor noastre, au fost dezastruoase în acel an, dar este important să ai resursele ca să poți să mergi mai departe și să nu trebuiască să fii forțat să iei decizii proaste. Cam așa aș vedea eu lucrurile din perspectiva economică.

Am vorbit despre turiștii care vin din afară, am vorbit despre plusul pe care îl aduc economiei locale. Haideți să vorbim și despre sibieni. Am auzit multe voci care spun că un sibian care stă în Vasile  Aaron sau în Țiglari vine odată, sau de două ori la Târgul de Crăciun, în general găsește prețuri mai mari decât media în oraș și poate nu e la fel de mulțumit ca un turist. Și atunci, o să spună: Cu ce mă încălzește pe mine că am văzut Târgul de Crăciun sau că au venit 500.000 de vizitatori, că banii nu sunt la mine, ajung la terase, la primărie…

Trebuie să recunosc că și eu, în afară că, evident, sunt organizator al acestui eveniment, sunt și cetățean și sibian. Și trebuie să recunosc, îi înțeleg și împărtășesc unele situații. Sunt momente în care chiar și eu, ca organizator, simt aglomerația care se creează și disconfortul. Și într-adevăr, este mult mai greu și pentru noi, ca organizatori, să facem târguri foarte interesante pentru un sibian care îl vede și se și satură de el, timp de 50 de zile, față de un turist care îl vede poate câteva ore sau poate două zile.

Și înțeleg asta. Este o decizie pe care trebuie să ne-o asumăm. Prioritatea noastră sunt turiștii și credem că într-un mod indirect orice sibian are de câștigat, de la faptul că unii dintre ei poate au apartamente regim hotelier, poate uni nu, doar totuși atunci când își vând ei apartamentul trăiesc într-un oraș mult mai interesant economic și acel apartament un potențial ridicat. Ca să nu mai zică mulți sibieni sigur se mândresc că trăiesc în Sibiu și nu în alte orașe despre care poate nu aude lumea atât de mult. Dar îi înțeleg.

Ce am văzut eu în alte țări unde există această discuție, este destul de naturală, este că târgul devine doar un loc în care poate vrei să te întâlnești cu prietenii tăi. Nu trebuie să vii să cheltui efectiv nimic, poate doar un vin fiert, dar nu e atât de scump. 12 lei, cred că este vinul fiert și sunt convins că și la terase sau alte localuri din Sibiu este greu să-ți mai iei o băutură de atâția bani. Și pur și simplu stai la o poveste. Asta se face în general aici.

Și chiar de anul acesta am adus și o să implementăm, vedem cum merge, conceptul acesta cu o zonă de picnic. Aș sări un pic la chestia asta, dar este încă un exemplu care poți veni cu carnea ta. Toată lumea este binevenită, ne este clar că nu toată lumea trebuie să cheltuie sau are atât de mulți bani.

Haideți să explicăm clar cum funcționează. Merg la Trans Agape, ca să dau un producptor local, iau un kilogram de cârnați, muștar, pâine, și vin la Târgul de Crăciun? Ce fac aici?

Am făcut un parteneriat anul acesta cu cei de la pefoc.ro, alt brand local, ei au o experiență bună la a face grătar și aducem un grătar care este interesant, este un grătar rotund, care în mijloc are focul și pe marginea o placă metalică. Tehnic arată bine, pentru că am primit multe critici și întrebări, așa, suspicioase, cum o să arate să-ți faci grătar în piață? Arată foarte bine și faptul că nu se prăjește direct pe flacără, ci pe această placă în jur, ajută să nu cade grăsimea pe foc sau pe jos, atunci nu este fum, mizerie și nici și o atmosferă neplăcută. Deocamdată începem cu un singur grătar, dar un grătar profesionist, destul de mare, cu diametrul de un metru, adică au loc vreo șase-opt persoane, deodată, pot să-l folosească. Dacă vedem că este insuficient evaluăm atunci, mai aducem unul.

Așadar, noi vom pregăti focul, pentru că durează puțin, este un foc cu lemne. Credem că va fi disponibil de vreo două ori pe zi, o dată pe la prânz și o dată mai pe seară. Și îl vom activa doar în perioadele neaglomerate. El va fi în fața scenei, când nu sunt evenimente.

Cum vedeți concurența care apare, cel puțin în presă, cu Târgul din Craiova? Chiar este o concurență reală?

Concurența este un lucru bun. Eu sunt ca educație și convingere, capitalist, cred că această concurență ne face pe toți mai buni. Dar, pe de altă parte, cred că este un lucru bun că avem o astfel de discuție. Când era doar Târgul de Crăciun din Sibiu, evident, mi-a plăcut că era să singurul și ieșea în evidență, dar orice țară de unde și noi ne inspirăm nu are un singur târg. Faptul că există mai multe târguri eu cred că e o dovadă că a evoluat piața, sunt convins că noi am contribuit în mod semnificativ la acest lucru și este un lucru bun. Cred că per ansamblu România are de câștigat. Mi-ar plăcea să nu existe atâtea referințe directe între noi, știu, și eu am făcut-o în trecut, și probabil și între noi organizatorii se mai aprind spirite, dar la urma urmei, cred că oricărui organizator nu este să ne luăm unul altuia un turist. Niciun turist, indiferent cât de bun este târgul tău, va veni în mod etern doar la tine.

Întrebarea mea este ce ce n-avem comparația aceasta despre concurență cu târgurile din Cluj sau din Brașov, orașe mai cunoscute, mai mari, mai apropiate de noi?

Este simplu: bugetele și miza. Totuși, fără să am nicio critică la chestia asta, dar și în Cluj, și noi în Sibiu, și alte târguri, nu sunt organizate de primărie. Eu nu am nicio miză politică. La Cluj la fel. Doamna primar Olguța Vasilescu iese mult în față, este clar că are de câștigat. Este politician și nu ne putem compara din punctul ăsta de vedere. Nici nu cred că este neapărat un lucru rău. Dar pe de altă parte știu că niciun târg european și niciunul de durată nu este unul făcut de stat. Eu cred că este o etapă prin care trece și probabil cu buget semnificativ, crește mult mai repede. Noi am mai prins o astfel de etapă, care nu s-a terminat bine. A fost în București când era primar Gabriela Firea. Erau foarte multe milioane în fiecare an și când s-a închis robinetul a dispărut. Eu sper să aibă o poveste mai durată. Orice târg care se dezvoltă.

În concluzie, Târgul de la Sibiu crește, scade, este ca un organism viu care se adaptează. Iar anul acesta sperați la mult de jumătate de milion de vizitatori.

Da, sper să menținem acest număr. Este un an provocator.