Un nou plan pentru centrul istoric: alt pavaj în Piața Mare, terase închise permanente în piețe și marchize pe Bălcescu, shuttle electric în loc de mașini, copaci în ghivece mobile

Câteva zeci de sibieni au participat la consultarea despre viitorul centrului istoric al Sibiului, zonă care face obiectul unui contract în urma căruia să fie elaborat inclusiv un nou regulament al teraselor, de exemplu. Cu toate că este în fază incipientă, arhitecții angajați să elaboreze un plan despre viitorul centrului istoric al Sibiului au indicat câteva din schimbările pe care le propun: cum ar fi tipuri diferite de terase pentru piețele din centru și pietonala Bălcescu, dar cu o linie unitară, sau sporirea zonelor umbrite cu ajutorul copacilor plantați în ghivece de mari dimensiuni. Astrid Fodor, primarul Sibiului, a adus în discuție și schimbarea pavajului care generează „numeroase sesizări”. Locuitorii din centru aflați la dezbatere s-au plâns de faptul că interesul turiștilor este pus deasupra lor.

„Ne referim la cel mai important sector din municipiul Sibiu. Zona luată în studiu este mai largă și merită interesul cetățenilor. Reabilitarea centrului s-a finalizat în perioada 2009 – 2010, iar în Orașul de Jos s-a lucrat chiar după aceea, prin diferite proiecte din fonduri europene. Prin urmare, ste categoric nevoie să-l revitalizăm, pentru că primele hotărâri pentru ocuparea domeniului public cu terase au fost adoptate în 2009, pe urmă s-a tot modificat ceva, a venit pandemia, am tratat cu larghețe subiectul și așa a rămas”, a justificat primarul Sibiului, Astrid Fodor, nevoia de primenire a centrului istoric. Ea a deschis astfel discuțiile din cadrul consultării publice, care a avut loc marți, de la ora 13:00, într-o sală din cadrul Stadionului Municipal.

Planul aflat în curs de elaborare face referire la tot centrul istoric al orașului, zonă în care – pentru Piața Mare și Piața Mică – este în curs de elaborare și un plan urbanistic pentru zone construite protejate. Sunt proiecte care se completează, au arătat reprezentanții administrației locale. Mai multe despre acest plan urbanistic puteți citi aici: Terase închise cu pereți de sticlă și acoperiș retractabil: noile propuneri din PUZ pentru centrul Sibiului. „Teama că o să pierdem extrasezonul a dispărut”

Schimbarea la față a centrului istoric al Sibiului nu se va produce rapid, a mai arătat Astrid Fodor, și va fi rezultatul unor investiții publice diverse. „De exemplu sunt aceste cabluri care vin la terase și de care împiedici la fiecare pas: acestea urmează a fi îngropate. Mai sunt numeroase sesizări referitoare la pavajul din Piața Mare, care pare că este o mare problemă pentru persoane cu dizabilități, pentru mame cu copii, este o problemă reală care trebuie analizată”, a mai spus Astrid Fodor.

Primarul Sibiului a vorbit și despre întâlnirea cu reprezentanții HoReCa pe subiectul studiului, având în vedere că acesta va genera și un nou regulament în ceea ce privește terasele. „HoReCa dă greutatea în centrul Sibiului, noi am avut o întâlnire foarte bună cu ei, dar domeniul public este pentru toți cetățenii Sibiului și trebuie să avem și pulsul lor. Dorim ca Sibiul să rămână un oraș turistic, deci și turiștii sunt foarte importanți”.

Modul în care centrul istoric al Sibiului este propus să evolueze prin prisma datelor colectate până acum a fost prezentat de către Hildegard Brandl, din partea The Unit, firma angajată de Primăria Sibiu pentru studiul în discuție.

Alături de cei care lucrează la planul pentru centrul Sibiului și conducerea Primăriei Sibiu, la discuții au participat și reprezentanți ai Consiliului local. Sursa foto: Turnul Sfatului

Terase permanente în piețele din centru

Cu origini în Sibiu – unde familia sa mai deține proprietăți – Hildegard Brandl a insistat în special asupra modificărilor care vor afecta terasele restaurantelor din centru și spațiile comerciale, asupra modificărilor în ceea ce privește mobilierul urban și un nou sistem de circulație propus în zona centrală.

Partea gastronomică, a arătat Brandl, este importantă deoarece reglementarea domeniului HoReCa poate influența tipul de turiști care își doresc să vină la Sibiu. „Orașele cu regulament coerent au crescut calitatea turiștilor. Într-un an și jumătate se poate vedea schimbarea. Poți alege un turist care doar să consume sau un turist care să și descopere ceea ce înseamnă Sibiul. Cu siguranță va crește activitatea turistică, dar important este în ce direcție”. 

Iar pentru a putea asigura locuri suficiente turiștilor și sibienilor care ies în centrul istoric, opțiunea care se desprinde în acest moment este de a permite în continuare amplasarea de terase închise, permanente, dar asta numai în piețele istorice (în special Piața Mare și Piața Mică). Orientativ – pe baza exemplelor din alte orașe cu țesut medieval – au fost prezentate variante de terase închise complet cu sticlă. Aceste terase vor putea fi extinse temporar cu până la cinci metri. 

În piețele din centrul istoric al Sibiului sunt propuse „terase permamente”. Sursa foto: Turnul Sfatului

„Nicolae Bălcescu este bulevard, deci aici terasele trebuie tratate separat, dar să aibă o unitate care să aducă plus valoare”, a mai spus Hildegard Brandl. În viziunea ei, pe pietonala Nicolae Bălcescu nu vor mai fi permise terase închise, iar amplasarea acestora trebuie făcută lângă frontul clădirilor, nu la distanță de acestea. Astfel, terasele de pe Nicolae Bălcescu vor putea fi amenajate direct pe pavaj (va fi interzisă amplasarea de podele), sub marchize în culorile fațadelor pe care sunt prinse, fapt care „dă o continuitate fațadei și mult mai mult calm”.

Tonetele de înghețată – văzute drept elemente care pot aduce dinamism unei zone turistice – sunt „foarte dezorganizate, în prezent sunt puse în orice formă posibilă”. Drept urmare, și pentru tonetele de înghețată va fi impus un design unitar.

În fine, zone tratate separat din perspectiva viitorului regulament al teraselor, vor fi strada Turnului (unde vor fi permise doar terase sezoniere, cu mobilier care poate fi stivuit), la fel ca și pe strada Ocnei (în zona Podului Minciunilor) și Piața Aurarilor.

Propunerile sunt generale, deoarece – promit elaboratorii studiului – se va avea în vedere specificul fiecărei părți din centrul istoric. „Vom lua fiecare zonă pentru a vedea ce se potrivește acolo, pentru a veni cu propuneri de terase echilibrate”.

O echilibrare a designului teraselor va duce, în timp, și la o recalibrare a magazinelor din categoria „comerț cu amănuntul”, categorie în regres în ultima perioadă.

Tot mai puține autoturisme în centrul istoric

Extinderea zonei pietonale este un subiect care necesită încă analiză, având în vedere experiența altor orașe – precum cele din Germania – care la câțiva ani după ce au interzis circulația auto în centrele istorice au devenit pustii după ora 19:00, când se închid magazinele. „Trebuie găsit un echilibru între accesibilitate și eliminarea mașinilor din centrul istoric al Sibiului”.

Studiul aflat în curs de elaborare ar urma să propună o strategie pe termen mai lung, prin care să fie eliminată treptat circulația auto și parcările stradale din centrul istoric în următorii trei – cinci ani. În paralel cu reducerea etapizată a circulației va crește amploarea a ceea ce cei de la The Unit numesc „shuttle electric”. Practic o extindere a actualului sistem de transport public cu microbuze electrice și care să asigure „o accesibilitate continuă și conectarea Gării Sibiu cu principalele obiective culturale, administrative și comerciale din centrul istoric”.

Mobilierul urban al Sibiului – un fel de Frankenstein

Pentru a crește umbra naturală în zona centrului istoric, cei de la The Unit propun amplasarea de „insule verzi mobile” și ghivece de mari dimensiuni în care să fie plantați copaci (pe modelul copacilor în ghivece aduși în urmă cu trei ani în curtea Colegiului „Samuel von Brukenthal”, de către reprezentanții Therme Group.

Îmbunătățiri sunt necesare și la mobilierul urban. „Știți, personajul Frankenstein era compus din bucăți frumoase, dar care – puse împreună – nu mai erau așa frumoase. La fel și acum, în centrul Sibiului sunt atât de multe stiluri diferite de mobilier urban. Nu trebuie să fie totul identic, dar trebuie urmată o anumită linie care să facă parte din identitatea orașului”, a spus Hildegard Brandl, care a dat exemplu din categoria „așa nu” băncile smart amplasate, spre exemplu, în Piața Mică. 

Locuitorii se plâng de faptul că interesul lor este tratat secundar

La consultarea publică au participat și mai mulți locuitori ai centrului istoric al Sibiului. Criticile venite dinspre aceștia au vizat în special lipsa locurilor de parcare și zgomotul generat de evenimentele găzduite în zona centrală. „Nu avem nicio facilitate la plata taxelor și impozitelor, admirăm că vin turiști, dar accesul acestora se face cu mașini. Și unde să parcheze aceștia? Când sunt festivaluri, evenimente care aduc mii și zeci de mii de turiști, care ne blochează străzile, nu mai putem ajunge acasă. Și a doua zi primesc amendă pentru că am parcat la 25 de metri de intersecție. Menționați echilibrul între turiști și locuitori, dar acesta nu se vede în moment”, este o astfel de reacție.

„Ospitalitatea unui oraș nu înseamnă că trebuie să-i lăsăm să intre în bucătărie sau dormitor cu mașina. La Sibiu, de oriunde te dai jos de pe autostradă, până în centru nu faci mai mult de 20 de minute. Din perspectiva mea ar trebui gândite soluții funcționale, prin care să scăpăm de mentalitatea că »trebuie să parcăm mașina”, a spus și Andrei Rusu, locuitor al zonei centrale. Acesta a atras atenția asupra faptului că studiul în ceea ce privește circulațiile nu a avut în vedere cele patru mari școli și colegii din centrul istoric, la care vin zilnic aproximativ 4.000 de elevi.

În timp ce propunerile prezentate au primit numeroase felicitări, mai ales din partea consilierilor locali prezenți, locuitorii din centru s-au arătat mai degrabă nemulțumiți. Sursa foto: Turnul Sfatului

Mai vehement a fost arhitectul Dorin Boilă, locuitor al centrului istoric. „Aproape tot ceea ce s-a discutat duce la concluzia că cel mai bine ar fi ca toată această zonă istorică să nu aibă locatari. Să aibă numai HoReCa, locuri în care se fac spectacole ori vin tinerii care merg cu bicicleta sau trotineta. Mai suntem și unii «mai trecuți» care avem nevoie de mașină să ne deplasăm ori să cărăm ceva. Lucrurile nu sunt rezolvate: ori vreți să rămână orașul locuit, ori lăsați numai HoReCa, bicicliști și maneliști. Pentru că foarte deranjant este și tipul de muzică: în afară de un festival cu muzică clasică, în centrul Sibiului este numai muzică proastă și dată foarte tare. Noi suntem foarte supărați pe modul în care susține primăria așa numitele evenimente culturale”, a spus Boilă, arătând că vorbește în numele a zeci de locuitori.

Cele mai multe reacții au fost generate de remarca celor de la The Unit, potrivit cărora „a sta în centru este o alegere”, care poate aduce stres sau disconfort, dar și oferă atractivitate prin poziție. 

Urbanistul Paul Mureșan a atras atenția că aprobarea unor terase permanente în centrul istoric intră în contradicție cu prevederile planului urbanistic pentru zone construite protejate aflat în curs de elaborare pentru Piața Mare și Piața Mică, care are în vedere extinderea coeficientului de utilizare a terenului prin permiterea extinderilor în volumul podurilor. Totodată, Paul Mureșan arată că, în forma prezentată până acum, studiul despre centrul istoric nu ia deloc în discuție curțile interioare. 

Corina Bokor, fost viceprimar al Sibiului, de asemenea locuitoare a zonei centrale, s-a poziționat de partea impulsionării activității în centru. „Consider că ne aflăm azi aici datorită dezvoltării orașului nostru. Sibiul s-a dezvoltat cu zona industrială vest și cu reabilitarea piețelor din centru, începând cu 2004. Eu nu aș vrea să mă întorc la un centru cu străzi pustii și nici la acea perioadă în care în Sibiu nu se întâmpla nimic.

Deci foarte bine că sunt astfel de evenimente. Am avut impresia chiar că au fost mai puține evenimente anul acesta”.

Ce mai urmează

După consultările publice referitoare la viitorul centrului istoric al Sibiului, cei de la The Unit vor trebui să identifice soluții și propuneri de îmbunătățire a disfuncționalităților din centrului istoric.

Planul final referitor la zona centrală ar urma să includă și recomandări de implementare a unor măsuri în mod etapizat. 

Citește și Primăria Sibiu vrea extinderea activităților în întreg centrul istoric. De la „comercializarea excesivă” a piețelor centrale, la folosirea de spații „abandonate”, cu un nou regulament pentru terase