Sibiul a depășit Clujul la speranța de viață. Vâlcea e locul din țară unde se trăiește cel mai mult

78,81 de ani trăiește în medie un sibian, conform datelor Institutului Național de Statistică, preluate de Turnul Sfatului. Sibiul a reușit în 2024 să treacă de Cluj în acest clasament național al mediei de viață.

Dacă în 2023 speranța de viață a sibienilor era de 77,01 ani, în 2024 aceasta a crescut la 78,8 ani, aproape cu doi ani în plus. În cazul Clujului, media din 2023 era de 77,23 de ani, iar în 2024 a crescut la 78,43, sub Sibiu, dar și sub Brașov (78,49 ani).

Pe prima poziție se clasează la mare distanță față de celelalte zone din țară județul Vâlcea, acolo unde speranța de viață este de 83,01 ani. Pe poziția a doua se află Bucureștiul, cu o medie în 2024 de 79,19 ani, conform datelor INS preluate prin serviciul Tempo.

Speranța de viață cea mai redusă în țara noastră este în Ialomița (74,96 ani), Tulcea (74,89 ani), Giurgiu (74,68 ani) și Călărași (74,45 ani). Media națională este de 77,08 ani în anul 2024.

În comparație cu 1990, Sibiul a câștigat aproape 9 ani. Speranța de viață era în primul an de după Revoluție de 70,75 de ani, iar Sibiul se clasa pe locul 6 în clasamentul longevității din acest an.

Cel mai mult se trăia, în medie, în Harghita (71,04), Suceava (70,99), Vrancea (70,97), Neamț (70,87) și Buzău (80,81).

De ce se trăiește mult în Vâlcea: viața cumpătată, fără excese și să nu pui la inimă

Al doilea cel mai bătrân om din Europa era român, în 2025. A împlinit atunci 111 ani și locuia în Vâlcea, județul cu cea mai îndelungată speranță de viață din țara noastră, conform unui reportaj al Știrilor ProTV de anul trecut.

Mulți dintre consătenii lui au depășit 80 de ani. 10% dintre locuitorii comunei Galicea sunt trecuți de 80 de ani. De altfel, întreg județul Vâlcea se află în topul speranței de viață din țara noastră.

„O vecină a trăit 102 ani. Mai jos, pe partea cealaltă, a murit un vecin anul trecut de 100 de ani fără două zile, mai la vale, un vecin a murit de 103 ani!”, spune Mirela Ciocan, nepoata lui Ion.

Secretul vieții îndelungate, spune nepoata este viața cumpătată, fără excese și să nu pui la inimă.

Un alt cetățean longeviv al comunei Galicea este Petre Vlăsceanu, de 94 de ani, pe care reporterul îl găsește săpând în grădină.

„Până acuma sunt bine, nu sunt așa bătrân, terminat, nu sunt! Trebuie să merg, nu stau să anchilozez, aia m-am gândit!”, spune Petre Vlăsceanu.

Vărul lui nea’ Petre, Polifronie, are 86 de ani dar își spune întotdeauna vârsta în oglindă: 86 de ani / 68 de ani.

Faptul că Vălcea e un județ cu dealuri înverzite și ape termale, cu o climă blândă tot anul și aer curat pare să contribuie la longevitatea populației. Dar stilul de viață are totuși cea mai mare importanță.

„Unul dintre elementele care îi leagă pe toți acești oameni care au o vârstă înaintată este fix mișcarea constantă pe care ei o fac, că se ocupă de grădinărit, că merg mult pe jos, că au activitate zilnică ce îi ține în priză, ce le ține organismul sănătos”, spune sociologul Romulus Oprică.

Cu 76,6 ani speranță de viață la naștere, România este a treia din coada clasamentului european. Pe primul loc sunt spaniolii care trăiesc în medie 84 de ani.

Păuca, localitatea cu cei mai longevivi locuitori din județ

3,90% din populația comunei Păuca e compusă din persoane de peste 85 de ani, conform datelor recensământului încheiat în anul 2021, fiind cel mai mare procent din județ, preluate de Turnul Sfatului.

Primarul și preotul de aici nu-și puteau explica motivul pentru care este un procent atât de mare, comparativ cu restul județului și sugerează că activitatea fizică, mâncarea bună și aerul curat contribuie la sănătatea oamenilor de aici.

Procentul populației de peste 85 de ani la nivelul județului este de 1,5%, iar în 13 localități procentul este de sub 1%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

”Să știți că am cerut și eu date, am vrut să vedem câte persoane sunt peste 90 de ani, la noi în comună și am fost și eu surprins. M-am gândit că în 12 și 13 august, de zilele comunei, să fac un eveniment și pentru seniori. M-a surprins numărul mare al celor peste 90 de ani. Eu cred că este mai sănătoasă zona. Așa se zice, cel puțin”, spunea Nicolae Dancu pentru Turnul Sfatului în urmă cu 2 ani.

”E un medic neurochirurg din Pitești care și-a cumpărat o casă în Presaca pe considerentul că el a văzut nu știu în ce statistici, s-a uitat și a aflat că aerul cel mai curat din zona Sibiului este aici și a decis să cumpere casa. Nu contest veridicitatea datelor, nu știu de unde le are, dar mă bucur că asta l-a determinat să se așeze la noi în sat”, a continuat primarul.

Preotul Lucian-Toma Luca, de la biserica „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil” din Păuca nu e de mulți ani în localitate, însă spune și el că a observat că sunt în localitate foarte multe persoane în vârstă.

”Dumnezeu rânduiește lucrurile, nu putem cunoaște. Eu nu sunt de mult în comună, dar sunt chiar bucuros că văd familii cu foarte mulți copii, 7, 9, 11 copii.

E o femeie de 96 de ani care citește în Biblie fără ochelari. Nu-i dați 96 de ani, gătește, face tot prin casă.

Nu-i cunosc pe toți oamenii din comună, dar sunt sași și alți oameni de altă credință și sunt și ei mulți în vârstă. Nu știu de ce sunt atât de longevivi, dar muncesc foarte mult. Mișcarea și munca pot fi un motiv. Sunt bătrâni peste 80 de ani care nu se pot lăsa de muncă. Spun că dacă lasă munca, au impresia că vor cădea la pat, bolnavi.

E mult teren aici, la noi, și se lucrează tot, indiferent de vârstă. Cred că mișcarea, munca, alimentația sănătoasă, toate acestea contribuie la o comunitate longevivă. Sunt activi.

Și credința îi ține. Nu m-am gândit că sunt oameni care scriu psalmi, sunt în consiliul parohial”, explica preotul Toma.

Speranța de viață în 1990

Speranța de viață în 2024