În 19 decembrie 1896, o parte din străzile din Sibiu au început să fie iluminate cu becuri electrice. Din 16 decembrie era dată în funcțiune hidrocentrala de la Sadu, iar momentul a fost sărbătorit în Sibiu cu un mare banchet, relatează presa vremii.
Un eveniment care i-a supărat pe reprezentanții români, care s-au simțit marginalizați, scrie ziarul Tribuna din 22 decembrie 1896.
”Cu seara de Sâmbătă, felinarele cu petroleu şi-au terminat misiunea lor în Sibiiu. Progresul timpului le-a delăturat, înlocuindu-le cu mândra lumină electrică.
Şi cum lumea e peste tot cam recunoscătoare faţă de cei emeritaţi, în seara aceasta felinarele cu petroleu au fost pare că anume lăsate se ardă ici-colea umil şi sfîrşit alăturea de strălucitoarele felinare electrice.
Introducerea nouei lumini a fost serbărită prin o representaţie festivă la teatru şi printr’un banchet in sala dela „Gesellschaftshaus”, scrie Tribuna, care a relatat de la acest eveniment.
Citește și:

”Representaţia festivă s’a ţinut la lumina electrică, deschizându-se printr’un prolog compus de domnul profesor Gustav Schuller.
Prologul conţine descrierea scurtă şi precisă a venirii saşilor aici, a întemeierii oraşului Sibiiu şi a desvoltării lui până In zilele noastre.
El a fost întrerupt de cinci tablouri vii alcătuite cu măiestrie şi pricepere de domni prof. Karl Darschlög şi Wilhelm Förster şi executate de personalul teatrului.
Tablourile representă:
- Sosirea celor dintâiu colonişti germani (saşi). Lumină de taberă.
- Aducerea Turcilor prisoneri şi cadavrul vizirului turcesc Mezeth-Beg. Lumină de facle.
- Un atelier de lucru al unui aurar. Momentul în care acesta arată celor din giur o cupă terminată. Lampe cu oleiu.
- Anul 1896. Representă diferite scene din strada Cisnădiei.
Aici, scrie Tribuna, apar și românii, însă momentul ales de către artist nu a fost pe placul jurnaliștilor.
”În acest tablou venim representaţi şi noi, românii. Dar acum ? Două servitoare în port naţional duc un ciubăr cu rude.
Publicul a înţeles ciubăr cu apa, căci aşa avea înfăţişarea. E însă o boacănă la mijloc, şi anume, că în anul 1896 este conduct de apă în Strada Cisnădiei în fiecare casă şi nu fântâni pe stradă, astfel această scenă nu a avut loc, abstrăgând de la aceea, că dacă chiar au voit să ne înfăţişeze şi pe noi românii, puteau şi altfel”, se precizează în text.
Al cincelea tablou prezentat atunci este considerat și cel mai frumos.
”O stâncă din care curgea apă cristalină. Deasupra stâncii sta zeiţa electricităţii încongiurată de zeiţa industriei şi manufacturii etc. Lumină electrică”, scrie ziarul.
”După aceasta a urmat opera DasHeinchen am Berd, în care a surprins foarte plăcut publicul grupurile de roituri executate foarte drăgălaş, laudă dlui arangiator Fried Müller.
Toate persoanele şi-au jucat bine rolurile, mai ales d-şoara Makesch şi dl Munich.
De la teatru, toată lumea s-a dus la „Geselschaftshaus“, unde a fost un comers festiv în sala cea mare, decorată foarte artistic cu diferite rampe de electricitate formând girlande şi figuri Apdebite. A fost lume multă de faţă. După banchet a urmat dansul care a durat până târziu”, mai scrie ziarul.
Citește și:

Primul oraș din Transilvania iluminat electric
Străzile din Sibiu au putut fi iluminate cu ajutorul electricității datorită barajului și hidrocentralei de la Sadu I, lucrare începută în 1895.
Atunci au fost pornite demersurile pentru construirea unei hidrocentrale la Sadu.
De atunci, energeticienii sibieni au înregistrat o serie întreagă de premiere - primul oraș iluminat electric din Transilvania, primul troleibuz, prima hidrocentrală cu baraj modern.
Terminată în 1896, situată la kilometri de Sibiu, hidrocentrala de la Sadu este printre primele hidrocentrale din lume destinate alimentării cu energie electrică a unor comunități aflate la mare depărtare.
SaduI a fost prima centrală mixtă din România – hidro -termoelectrică. Punerea ei în funcțiune a dus la utilizarea, în premieră pe tărâmurile mioritice, a unei linii de transport a energiei electrice dublu circuit, a tensiunea de 4.500 de V, între Sadu și Sibiu. Proiectantul hidrocentralei de la Sadu a fost Oscar von Miller, același care a proiectat și prima hidrocentrală din Berlin.
În urma acestei investiții, Sadu a devenit primul sat electrificat din România, iar Sibiul, al treilea oraș din lume care primea energie electrică de la o sursă aflată, relativ, la mare depărtare.
”Un reper istoric al ingineriei românești”
Momentul istoric al comunei Sadu a fost marcat și de primarul comunei, Valentin Ivan.
„La 16 decembrie 1896 a fost pusă în funcțiune Hidrocentrala Sadu I, prima hidrocentrală din România și una dintre cele mai vechi din Europa. Realizată pe râul Sadu, instalația a furnizat energie electrică pentru Sibiu, marcând începutul electrificării moderne în Transilvania.
Hidrocentrala Sadu I reprezintă un reper istoric al ingineriei românești, fiind astăzi inclusă în patrimoniul tehnic național și valorificată prin Muzeul Hidroenergetic Sadu I. Evenimentul din 1896 confirmă rolul comunei Sadu ca leagăn al hidroenergeticii românești și element identitar major al comunității locale”, a notat Valentin Ivan pe pagina sa de Facebook.
Citește și:

Citește și:
Solicitare pentru încă două „lampe„
Corespondență particulară a „Telegrafului Român“. Sadu, în 16 Martie n. 1897.
Onorate d-le redactor!
Vin de astă-dată a vă raporta despre un eveniment îmbucurător pentru comuna nostra Sadu.
Din 14 ale lunei curente v. e provădută cu lumină electrică şi comuna nostră.
Ar fi fost şi cam cu nedrept, ca comuna Sadu, dela care un oraş precum e Sibiiul se-şi primescă lumină, or satul Sadu să stee tot în...
Onorata societate a stabilimentului electric înse a dovedit, că nu numai ţine la promisiune, ci face şi mai mult decât promite.
Acestă societate, în care fac parte şi persone din nemul nostru românesc în loc de cinci lampe promise, în urma unei simple rugări, a mai instalat doue: celea în stradele principale de la intrarea în comună şi pănă la biserică, cestea în curtea şcolei, unde se află şi odaia cu aparatele pompierilor.
Instalarea s’a făcut de cătră societate în mod gratuit; drept aceea li se şi cuvineac elor domni să le exprimăm mulțumită de recunoscință şi pe aceasta cale.
Ar fi foarte de lipsă a se prevede cu lampe electrice şi strada dela biserică în sus, căci prin acesta stradă duce drumul la stabilimentul electric, și comunicațiunea prin eae cea mai desa din întreaga comună.
Vom vedea ce va mai aduce viitorul cu sine.
Al D Voastre stimător: Ioan Popovici, par. locului.
Sursa foto: Magyar Földrajzi Múzeum / Erdélyi Mór cége
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 1179


Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Moromete
Acum 1 oră
Nonick
Acum 1 oră
Zzz
Acum 2 ore
L
Acum 2 ore
@un cititor