Opinie: Semnarea acordului Mercosur – UE, (încă) o greșeală impardonabilă a României

Sub povara anilor mi-am „pensionat” condeiul. Cu toate acestea, semnificația și implicațiile pentru România a recent semnatului acord de liber schimb UE-MERCOSUR mă tulbură, chiar mă revoltă. Să mă explic:

90% din volumul comercial între cele două piețe va fi scutit de vamă, ceea ce  presupune că va stimula plenar circulația liberă a mărfurilor. Se spune că această liberalizare deschide orizontul colaborării internaționale bazate pe reguli și ECHITATE. Să vedem unde este echitatea pentru România.

România va trebui să primească fără vamă mărfurile străine, preponderent agricole și, în contrapartidă, să-și valorifice în condiții asemănătoare propria producție. Practic și faptic piața internă riscă să fie sufocată mai mult decât este azi. Unde este bogăția de mărfuri cu care noi să compensăm situația pe piețele străine? Cum se vede, tot mai mult,fie și în condițiile de acum, piața românească este ghiftuită de mărfuri străine. Am ajuns să importăm până și cele mai banale produse.

De când lumea, se știe, pe teren de concurență, bogații i-au dominat pe cei săraci. Noi n-ar trebui să fim săraci, dimpotrivă, România este o țară cu resurse bogate, dar au sărăcit-o românii, deopotrivă conducători și conduși, în bună parte și cu „ajutor” străin. Semnarea acordului UE-MERCOSUR este ultimul, dintr-o serie de acte începînd din 1990, cu care ne  sabotăm propria stare economică. Fermierii au sesizat pericolul și au reacțioinat dar, precum se vede, s-a lucrat rapid și semi obscur.

Un act politico-economic de o asemenea importanță trebuia foarte bine cântărit, supus discuției  publice, analizat temeinic în forurile politice competente. Trebuiau consultați economiști de prestigiu care să argumenteze pro sau contra, ținând seamă de condițiile și capacitățile concurențiale ale țării noastre. Iată, țări mai bine situate decât noi în câmp concurențial, inclusiv pe tărâm agricol, am numit Franța și Polonia, n-au semnat acordul, conștiente de rolul pe care pârghia vamală îl are în protecția economiei autohtone.

Dea Bunul Dumnezeu ca prezicerea pesimistă să nu se adeverească dar, mă tem că REALITATEA va dezvălui îngustimea orizontului politic cu care forurile decidente, guvernamentale (cu sprijin prezidențial?), au parafat această înțelegere.

19 ianuarie 2026, Gavril Dejeu